Esenţiale azi, 21 iunie

69

România: în 2017, peste 800 de copii au fost părăsiţi în maternităţi și spitale

Dintre aceștia, 573 au fost lăsaţi în maternităţi, 187, în secţiile de pediatrie și 44, în alte secţii de spital. Un număr de 22 de copii au fost trimiși la centre de plasament și alţi 19, la centre de primire în regim de urgenţă.

Tot în perioada ianuarie-decembrie a anului 2017, un număr de 755 de copii au fost externaţi din diverse unităţi sanitare, dintre care 320 s-au reîntors la familiile lor, 3 au fost plasaţi la familia extinsă, 33, plasaţi la familii sau persoane şi 328 au fost preluaţi de asistenţi maternali.

Datele au fost publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

CE: până în 2028 datoria publică a României va ajunge la 60% din PIB

În ţara noastră, în prezent ponderea datoriei publice în PIB se situează la 37,8%. Însă, conform estimărilor, ponderea ar urma să crească la 39% în 2019, la 40% în anul 2020, apoi la 41% în anul 2021, 41,9% în 2022 şi la 42,7% în 2023, a apreciat Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Odată cu reducerea taxelor, dar și pe fondul creșterii cheltuielilor, deficitul bugetar se mărește, a avertizat miercuri Comisia Europeană prin intermediul Isabelei Grilo, şefa Direcţiei Generale de Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene.

În raportul prezentat miercuri de către oficialul european se precizează şi o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris. Printre acestea se numără o actualizare a strategiei fiscal-bugetare, care trebuia trimisă până la data limtă de 15 august 2017 (în schimb, România a trimis-o în luna decembrie) și creșterea datoriei publice cu riscuri asupra sustenabilităţii datoriei publice pe termen mediu.

În Europa riscul actelor teroriste este în creștere

Cu toate că numărul europenilor care au luptat pentru reţeaua teroristă Stat Islamic este în scădere, riscul producerii unor atentate în Uniunea Europeană este în creștere, se arată într-un raport anual realizat de Europol.

„Cea mai mare ameninţare este revenirea persoanelor care au plecat să lupte în favoarea Statului Islamic, chiar dacă numărul acestora este destul de scăzut”, a afirmat Manuel Navarrete, directorul Centrului Europol de Combatere a Terorismului, vizându-i pe cei care au călătorit în Siria şi în Irak pentru a lupta alături de militanţii de acolo.

În Europa, numărul atacurilor şi planurilor de atac s-a dublat în anul 2017, ajungând la 205, cu un total de 62 de persoane ucise în atacuri teroriste, arată datele Europol.

Din cei 5.000 de europeni radicalizaţi, care au plecat să lupte pentru reţeaua Stat Islamic, aproape 1.500 s-au întors, 1.000 au fost ucişi, iar despre restul nu se cunoaşte nimic. Majoritatea europenilor care au plecat erau din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Belgia. În plus, 700 de persoane au fost arestate pe teritoriul european pentru activităţi islamiste în anul 2017.

În Statele Unite sunt mai multe arme decât oameni

În Statele Unite, există peste 393 de milioane de arme deţinute de civili, suficiente cât fiecare bărbat, femeie și copil să poată să deţină câte una. Chiar și așa, tot ar mai rămâne în plus 67 de milioane de arme, arată cea mai recentă ediţie a Global Arms Small, un proiect al Institutului Universitar de Studii Internaţionale și de Dezvoltare, de la Geneva.

În studiu se arată că în Statele Unite sunt cei mai mulţi posesori de arme din lume. În 2017, americanii au reprezentat 4% din populaţia lumii, dar au deţinut aproximativ 46% din întregul stoc global, de 857 de milioane de arme pentru civili.

Anii din timpul mandatului lui Obama au fost un moment important pentru producătorii americani de arme, care și-au dublat producţia anuală, între 2009 și 2013, pe fondul temerilor privind represiunea federală asupra proprietăţii armelor, care însă nu s-a materializat niciodată.

„Numai în Statele Unite în perioada 2006-2017, civilii au dobândit cel puţin 122 de milioane de arme noi sau importate”, arată datele din studiul privind armele de calibru mic.

Rusia condamnă suplimentarea capacităţilor NATO

Efectivele ruse din Crimeea au capacitatea de a respinge orice atac inamic, a avertizat miercuri administraţia Putin, denunţând totodată suplimentarea capacităţilor militare NATO în România, în Polonia, în Bulgaria și în ţările baltice.

„Pe fondul isteriei statelor baltice şi Poloniei privind o presupusă agresiune rusă care s-ar pregăti împotriva lor, forţa contingentelor NATO din regiunea baltică, din Polonia, România şi Bulgaria a fost suplimentată de la 2.000 la 15.000 de militari începând din 2015”, a afirmat ministrul rus al apărării.

În plus, Serghei Şoigu a dat asigurări cu ocazia primei reuniuni pentru apărare desfăşurată în Sevastopol că nu vor fi mobilizate efective militare pe linia de contact cu statele membre NATO și nici măcar în regiunea baltică.

„Această regiune a avut mereu o importanţă uriaşă pentru Rusia. (…) Crimeea continuă să joace un rol de cea mai mare importanţă în menţinerea securităţii militare a Rusiei”, a declarat Şoigu.

Rusia a anexat în 2014 regiunea ucraineană Crimeea, decizia fiind condamnată dur de Statele Unite şi de Uniunea Europeană.

Ungaria a aprobat legea „Stop Soros”

Întrucât Ungaria consideră că imigraţia este o ameninţare la securitatea naţională, parlamentul ungar a aprobat miercuri legea numită „Stop Soros”, care incriminează orice persoană care lucrează cu organizaţii nonguvernamentale implicate în ajutorarea persoanelor în căutare de azil.

Legea prevede că oricine facilitează imigraţia ilegală va fi condamnat la un an de închisoare. În plus, conform noii legi, măsurile au devenit mai stricte în ceea ce priveşte primirea azilului. O persoană poate primi azil numai dacă în ţara respectivă este supusă persecuţiilor de orice fel.

Guvernul a numit legea „Stop Soros” după numele miliardarului filantrop acuzat că susţine migranţii musulmani.

Ungaria este criticată la nivel internaţional pentru adoptarea noii legi. Într-un raport al Comisiei de la Veneţia se arată că legislaţia Ungariei „incriminează activităţi organizaţionale care nu sunt legate în mod direct de migraţia ilegală”.

În anul 2015, 177.000 de persoane au încercat să obţină azil în Ungaria, însă au fost acceptate doar câteva sute, iar în 2017 doar 3.200 de migranţi au primit azil.

Explozie la metrou în Londra

Cinci persoane au fost rănite în urma unei explozii care a avut loc marţi seara la staţia de metrou Southgate din cartierul Einfield, aflat în nordul Londrei, au relatat autorităţile locale. Martorii au declarat că au simţit un miros de cauciuc ars şi au văzut flăcări cu înălţimea de aproximativ doi metri la intrarea în staţia de metrou.

Nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omenești, iar un bărbat în vârstă de 23 de ani a fost reţinut sub suspiciunea provăcării exploziei ce ar fi putut pune în pericol siguranţa călătorilor.

Totuși poliţia consideră ca explozia a fost cauzată de o baterie defectă și nu ar avea legătură cu un posibil act terorist.

România: cei care refuză un loc de muncă rămân fără banii de la stat

Regulile după care se acordau ajutoarele sociale se schimbă, în sensul că românii care refuză un loc de muncă vor rămâne fără banii de la stat pe o perioadă de șase luni, conform unui proiect de lege adoptat ieri de Camera Deputaţilor. În plus, în situaţia pierderii dreptului la ajutor social, familia sau persoana în cauză poate depune cerere pentru un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului de primire a ajutorului social. De asemenea, această măsură ar putea constitui o soluţie pentru lipsa forţei de muncă, conform iniţiatorilor proiectului.

„Este necesar ca statul să intervină în forţă, să-i oblige să muncească pe cei care taie frunză la câini. Din respect pentru cei care plătesc taxe și impozite, banii ajungând la multe dintre persoanele asistate social, dar și din respect pentru societăţile comerciale sau agenţii economici care pornesc o afacere și nu au cu cine să o ducă. (…) Sunt oameni buni de muncă, dar refuză munca din cauza ajutorului social. Nu ne referim la cei care într-adevăr au nevoie de susţinerea statului: bătrâni, familii monoparentale, persoane cu dizabilităţi, vorbim despre cei care pot să muncească, dar nu o fac pentru că se mulţumesc cu această subvenţie pentru venitul minim garantat, pentru prestaţii sociale”, a afirmat Petru Movilă, deputat PMP, unul dintre iniţiatorii proiectului.

Statele Unite se retrag din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

SUA se retrag din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, au declarat marţi seara la Washington secretarul de stat american, Mike Pompeo, şi Nikki Haley, ambasadoarea americană pe lângă Naţiunile Unite. „Aceasta nu înseamnă deloc că SUA îşi retrag angajamentele în favoarea drepturilor omului”, a subliniat Haley.

Administraţia Trump reproşează acestei organizaţii, create în 2006 pentru a promova drepturile omului în lume, o poziţie cvasisistematic antiisraeliană.

Nikki Haley a criticat în mai multe ocazii parţialitatea acestui consiliu, pe care marţi seara, împreună cu Mike Pompeo, l-a descris ca fiind „ipocrit, egoist şi sursă de jenă pentru Statele Unite.”

Totodată analiștii au observat faptul că decizia retragerii americanilor din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a venit a doua zi după criticile virulente emise de secretarul general ONU, Antonio Guterres, la adresa politicii de „toleranţă zero” adoptată de administraţia Trump pentru a stopa imigraţia clandestină.

Italia promite să expulzeze rromii

Având la bază ideea că „italienii și securitatea lor sunt pe primul loc”, ministrul de interne din Italia, Matteo Salvini, vrea să rezolve problema rromilor din Peninsulă, expulzându-i pe aceștia în ţara lor de provenienţă. Anunţul vine după ce, anterior, ministrul declarase că vrea să facă un recensământ în rândul comunităţilor de rromi.

„Eu nu mă dau bătut. Sunt încăpăţânat de felul meu. În primul rând am cerut la Minister să-mi pregătească un dosar privind problema rromilor din Italia, pentru că, după mandatul lui Maroni (Liga Nordului), nu s-a mai făcut nimic în acest sens, iar acum domnește haosul”, a declarat Salvini.

Ministrul a mai adăugat că rromii care stau ilegal în Italia vor fi expulzaţi pe baza unui acord între statul italian și ţara de provenienţă. În plus, guvernul populist a anunţat că vrea să închidă toate taberele ilegale de rromi de pe teritoriul Italiei.

Schimbările climatice trebuie să determine adventiștii să ia măsuri

Schimbările climatice și efectele negative ale acestora ar trebui să fie o motivaţie pentru dublarea eforturilor de misiune, de evanghelizare și a celor sociale, în calitate de biserică a rămășiţei lui Dumnezeu, a fost ideea comună a personalităţilor prezente la cea de-a patra Conferinţă Internaţională Biblică, găzduită la Roma, în Italia, între 11 și 21 iunie 2018.

„Grija faţă de Pământ nu este separată de misiunea creștină de a proclama vestea bună a mântuirii. Escatologia și ecologismul nu sunt idei contradictorii, ci complementare”, a declarat în cadrul evenimentului Silvia Schimpf-Torreblanca, profesor la Universitatea Adventistă Antillean.

Afectarea resurselor naturale, a celor de apă dulce și dificultatea aprovizionării cu apă în unele zone, despăduririle, dezastrele naturale care au început să fie din ce în ce mai dese trebuie să fie instrumente care pot fi utilizate în mod eficient pentru evanghelizare – a fost mesajul transmis de Ben Holdsworth, profesor de Noul Testament la Union College, din Lincoln, Nebraska, Statele Unite.

„Biserica Adventistă trebuie să creeze o eclesiologie prin care să își susţină unitatea și capacitatea de a se adapta și de a se dezvolta într-o lume din ce în ce mai vulnerabilă, afectată de schimbările climatice”, a concluzionat Holdsworth.