Esenţiale azi, 22 mai

46

Turcia pedepsește: 104 persoane condamnate la închisoare pe viaţă

Luni, 104 persoane din 280 au fost condamnate la detenţie pe viaţă de către o instanţă din Izmir, acuzaţia fiind implicarea, în anul 2016, într-o tentativă de lovitură de stat. Pentru inculpaţi, foști ofiţeri militari turci, aceasta este una dintre cele mai aspre sentinţe emise de la data puciului eșuat, prin care s-a încercat înlăturarea președintelui Recep Tayip Erdogan.

Potrivit mass-media din Turcia, din totalul de 280 de persoane aflate în curs de judecată, instanţa a pronunţat sentinţe pentru 52 de inculpaţi acuzaţi ca au „calitatea de membru al unei organizaţii teroriste”.

În noaptea de 15 iulie 2016, peste 240 de persoane, majoritatea civili neînarmaţi, au fost ucise, când un grup de militari turci răzvrătiţi au preluat cu forţa controlul unor tancuri şi avioane de război, în încercarea de a ataca parlamentul şi de a-l înlătura pe preşedintele Recep Tayyip Erdoğan. Guvernul învinuieşte reţeaua clericului Fethullah Gülen, fost aliat al lui Erdoğan, exilat în SUA, pentru orchestrarea loviturii de stat eşuate, însă acesta a negat că ar fi fost implicat și a condamnat lovitura de stat.

În urma încercării de lovitură de stat, autorităţile au concediat peste 150.000 de persoane, inclusiv ofiţeri de poliţie, funcţionari publici și profesori. Aproximativ 50.000 de persoane au fost arestate, inclusiv zeci de jurnaliști și peste 100 de instituţii mass-media au fost închise.

SUA și noile condiţii pentru un nou acord cu Iranul

Luni, Secretarul de Stat Mike Pompeo a prezentat 12 condiţii pentru semnarea unui nou acord nucler cu Iranul.

Condiţiile au variat de la încetarea tuturor activităţilor nucleare, până la încetarea sprijinului pentru grupările teroriste, precum rebelii Houthi din Yemen, dar și retragerea forţelor iraniene din Yemen și Siria. De asemenea, pe lista solicitărilor se mai află și renuntarea de către Iran la activităţile de îmbogăţire a uraniului și de procesare a plutoniului, precum și „acces la toate instalaţiile nucleare”.

Statele Unite „vor aplica presiuni financiare fără precedent asupra regimului din Iran” dacă nu va accepta solicitarile SUA, ajungându-se la cele mai puternice sancţiuni din istorie, conform avertizărilor lui Pompeo. Secretarul de Stat nu a subliniat însă în mod explicit cum va funcţiona campania de presiune pentru a forţa Iranul să vină la masa negocierilor și nici nu a prezentat un calendar pentru realizarea obiectivelor declarate.

Pe fondul acesta, Uniunea Europeană lucreză în prezent la un „statut de blocare” împotriva sancţiunilor pregătite de SUA Iranului, pentru a atenua efectele retragerii SUA din acordul nuclear. Proiectul este realizat „cu scopul neutralizării efectelor extrateritoriale ale sancţiunilor americane impuse companiilor europene”, a precizat Jean-Claude Juncker în cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest de la Sofia. Comisia Europeană a sugerat, de asemenea, guvernelor UE să efectueze transferuri directe de bani băncii centrale din Iran pentru a evita sancţiunile impuse de SUA.

China și Statele Unite au căzut la pace

„Punem războiul comercial în așteptare”, este decizia Statelor Unite și a Chinei, care au făcut progrese notabile în privinţa atenuării disputelor comerciale. După discuţii la nivel înalt purtate săptămâna trecută, ambele ţări au fost de acord cu un cadru comercial care să stea la baza desfășurării relaţiilor economice. Cele două puteri au convenit să nu își impună reciproc noi tarife la importuri.

Angajamentul de cooperare a venit în urma mai multor săptămâni de tensiune în care cele două ţări s-au ameninţat reciproc cu măsuri, represalii și impunerea de noi tarife. Oficialii americani şi chinezi au convenit de asemenea asupra „unei creşteri importante” a exporturilor americane în sectorul agricol şi în cel al energiei.

„Pentru a răspunde cererii crescânde de consum din China şi necesităţii unei dezvoltări economice de înaltă calitate, China va spori considerabil achiziţiile de bunuri şi servicii din Statele Unite. Aceasta va susţine creşterea şi ocuparea forţei de muncă din SUA”, se menţionează în comunicatul dat de Casa Albă.

Un nou vaccin experimental împotriva Ebolei a primit aprobarea de a fi testat în Congo

De luni, în Congo a început administrarea unui vaccin experimental împotriva virusului ebola, la angajaţii din domeniul medical din zonă, cu scopul de a stopa raspândirea focarului care a ucis până în prezent 26 de persoane.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus că vaccinurile ar putea fi o schimbare de paradigmă în lupta cu boala care a luat viaţa a peste 11.300 de oameni în Africa de Vest între 2013 și 2016. Noutatea constă în faptul că este prima dată când un vaccin împotriva ebolei este folosit pentru a lupta cu o boală în timpul acţiunii focarului acesteia. De asemenea, vaccinul care a fost testat cu rezultate pozitive pe rozătoare și maimuţe, are avantajul dozei unice, nefiind nevoie de injectări multiple.

Vaccinurile au fost administrate în prezenţa ministrului sănătăţii, Oly Ilunga Kalenga. Organizaţia Mondială a Sănătăţii va trimite peste 7.540 de doze de vaccin în Congo, dintre care 540 pentru orașul Mbandaka, în care patru cazuri de Ebola au fost confirmate.

Un nou tip de transplant în Franţa

Pacienţii care trebuie operaţi pe trahee se pot bucura de un nou tip de transplant în care se utilizează grefă de aortă, a anunţat o echipă de chirurgi francezi. Aceștia, au reușit să realizeze peste 12 de astfel de transplanturi, cu porţiuni din aortă, prelevate de la donatori.

Aorta, artera cea mai mare din organismul uman, are pereţi suficient de groşi şi rezistenţi, încât să suplinească porţiunea de trahee înlăturată.

„Acest tip de grefă vizează două tipuri de pacienţi. Primul grup este cel al pacienţilor care prezintă leziuni foarte avansate ale traheei, care au suferit mai multe intervenţii şi nu mai au altă soluţie. Pentru celălalt grup, intervenţia se realizează pentru a evita afectarea completă a plămânului”, a explicat chirurgul Emmanuel Martinod. Chirurgul a dezvoltat metoda după 20 de ani de cercetări și s-a bazat pe capcacitatea de regenerare a corpului uman.

Grefele provin de la persoane decedate, iar păstrarea la minus 80 de grade Celsius a porţiunilor prelevate înlătură aproape complet posibilitatea ca organismul pacientului să respingă grefa, au explicat medicii.

 

În ce judeţe câștigă românii cel mai mult

Conform Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2021, publicată de Comisia Naţională de Prognoză, angajaţii din București, Cluj, Timiș și Ilfov sunt cel mai bine plătiţi în acest an. La polul opus, în topul judeţelor cu angajaţii care au cele mai mici salarii se află Bistriţa-Năsăud, Ialomţa și Harghita.

Astfel, comparativ cu capitala, unde câștigul mediu net lunar va ajunge anul acesta la 3.658 lei/ salariat, în Harghita, un salariat se estimează că va primi în medie 2.019 lei/salariat.

De asemenea, cei mai mulţi șomeri se estimează că vor fi, la sfârșitul acestui an, în regiunile aflate în nord-estul ţării, și anume 65.000 de persoane, în Oltenia 60.000 de persoane, iar cei mai puţini vor fi în vestul ţării, 18.000 șomeri.

Noua baterie solară

Nissan, producătorul celei mai bine vândute mașini electrice a lansat în Marea Birtanie, Nissan Enery Solar, un concept de panouri solare montate pe acoperiș împreună cu o baterie pentru a stoca o parte din energia electrică pe care o generează. Conceptul reprezintă o opţiune de generare a energiei, cu emisii de gaze cu efect de seră, zero.

Adăugând baterii la sistemul care alcătuiește panoul solar, „mereu suntem în căutare de modalităţi de a oferi clienţilor noștri tehnologii noi, interesante. (…) Noul sistem de energie solară va permite proprietarilor de case să reducă cheltuielile cu energie electrică și să valorifice eficient tehnologia ecologică”, a declarat Gareth Dunsmore, directorul pentru motoarele electrice, Nissan Europa.

Momentan sistemul este disponibil doar în Marea Britanie, însă dezvoltatorii nu exclud promovarea și în alte zone.

Ideile care vin să diversifice paleta opţiunilor de folosit pentru producerea de energie, e cu atât mai binevenită cu cât, potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului, în anul 2016, 28% din gazele cu efect de seră au provenit din transporturi și 28% din producţia de electricitate.

Efectele schimbărilor climatice se simt deja, iar reducerea nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, prin promovarea eficienţei energetice, de la producere, la distribuţie și la consumatorul final, este unul dintre aspectele avute în vedere de creatorii acestui nou concept de panouri solare.

Fructe și legume sau cocktail de pesticide?

Conform autorităţilor din ţara noastră, sute de tone de fructe şi legume din import sunt vândute pe piaţa neagră, prin firme fantomă, și ajung de cele mai multe ori la consumatori cu numele de produse românești. Pericolul cu care se confruntă consumatorii este unul major și decurge din lipsa garanţiei calităţii. Afecţiunile de sănătate la care sunt supuși consumatorii acestor fructe și legume care intră în ţara noastră evitând taxarea nu sunt de neglijat.

Între 26 şi 30% din probele selectate în ultimii 4 ani au reziduuri de pesticide, fără a depăși însă limita admisă. Astfel, în urma analizei probelor de laborator, mai putin de 1% din transporturile verificate au depăsit nivelul de pesticide permis.

Deși testele de laborator nu arată rezultate îngrijorătoare, cercetătorul Costel Vânătorul care lucrează la Staţiunea pentru Legumicultură Buzău, a declarat că are dubii în ceea ce privește veridicitatea rezultatelor probelor. „Eu mă îndoiesc puţin în ce priveşte aceste analize de laborator, sunt reţinut în autenticitatea rezultatelor. Anormalul să devină normal! Când un fruct stă cu lunile în raft, trebuie să înţelegem că acolo se întâmplă ceva!” a explicat Vânătorul.

În urma unei analize a chimicalelor întâlnite cel mai des în alimentele importate, realizată de Autoritatea Sanitară Veterinară, s-a constatat că Turcia livrează cele mai multe legume şi fructe cu pesticide. Zeci de tone de dovlecei, cireşe, castraveţi sau lămâi au fost deja retrase şi distruse. Astfel, magazinele abundă de marfă importată plină cu chimicale, conservanţi și pesticide și mai puţin de marfă autohtonă.

De la începutul lui 2018, autorităţile au verificat peste 1.000 de comercianţi, iar amenzile sunt de 4,6 milioane de lei. Anul trecut, inspectorii antifraudă au verificat peste 1.500 de comercianţi de legume şi fructe, care au fost amendaţi cu aproximativ 8,4 milioane de lei, întrucât nu deţineau acte de import a mărfii și implicit nu aveau garanţia calităţii.

Cum reduce Franţa consumul de herionă

Schimbările medicale în domeniul prevenirii consumului de droguri din Franţa au oferit posibilitatea ca orice medic să poată prescrie buprenorfină fără nicio licenţă sau instruire specială. Buprenorfina, un tratament de primă importanţă pentru dependenţa de opiacee, este un medicament care reduce pofta de opiacee fără a crea dependenţă.

Astfel, de circa 10 ori mai mulţi pacienţi dependenţi au început să primească tratament medicamentos asistat, iar jumătate din consumatorii de heroină din Franţa au fost trataţi. În decurs de patru ani, decesele cauate de supradozele de droguri au scăzut cu 79%.

În Franţa, anul 1980 a fost caracterizat de o „epidemie” de herionă, iar rata deceselor cauzate de supradoza cu herionă creștea cu 10% pe an, iar tratamentul se rezuma în mare parte la consilierea în clinici specializate pe prevenirea și tratatarea abuzului de substanţe.

În America, există mai multe alte probleme în sistemul de sănătate care fac accesul la buprenorfină dificil pentru persoanele dependente. Aici, medicii trebuie să facă niște cursuri speciale care să le permită să prescrie buprenorfină. De asemenea, există și reticenţa medicilor de a interacţiona mereu cu persoane dependente de droguri.

În timp ce la nivel global, autorităţile din domeniul medical încearcă să găsească soluţii privitoare la prevenţia și tratarea persoanelor dependente, pieţele drogurilor sunt în continuă evoluţie conform celui mai recent raport anual al Centrului de Monitorizare pentru Droguri și Dependenţa de Droguri (CMDDD). Piaţa drogurilor ilegale din Europa e evaluată între 21 și 31 miliarde de euro, iar substanţele ilegale ating noi nivele de puritate, conform aceluiași raport.