Esenţiale azi, 31 mai

25

Polonia și Ungaria pierd un sfert din fondurile UE

În bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus reduceri drastice ale alocării fondurilor pentru coeziune în dreptul unor state din estul Europei.

În timp ce Polonia va primi cu 23% mai puţini bani, iar Ungaria – cu 24% mai puţini „pentru că situaţia lor economică s-a îmbunătăţit”, a declarat marţi comisarul european pentru buget, Guenther Oettinger. România înregistrează cea mai mare creștere a fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru coeziune, alături de Grecia și de Bulgaria.

Comisia Europeană a propus majorarea fondurilor de coeziune pentru Italia şi pentru alte state membre din sudul continentului afectate de criza economică şi de valul de imigranţi din perioada 2021-2027.

La alocarea fondurilor, Comisia a avut de data aceasta în vedere o serie de noi criterii, precum performanţele înregistrate de regiuni în privinţa primirii şi integrării refugiaţilor. Noile criterii vor genera controverse și pentru că unele dintre statele care anterior s-au numărat printre cei mai mari beneficiari ai fondurilor de coeziune sunt şi statele care se opun cel mai mult primirii de imigranţi.

În mod obișnuit, fondurile se împărţeau în proporţie de 86% în funcţie de indicatorul PIB pe cap de locuitor. În noul buget, factorul acesta e luat în calcul în proporţie de doar 81%, iar restul este împărţit în funcţie de indicatori precum șomajul în rândul tinerilor, nivelul educaţional, recepţia și integrarea imigranţilor.

Fondul de coeziune este un fond special al comunităţii europene, destinat reducerii dezechilibrelor dintre regiunile bogate şi cele sărace din UE.

Cehia își redeschide consulatul onorific la Ierusalim

Cehia şi-a redeschis Consulatul onorific de la Ierusalim, noul consul onorific fiind Dan Propper, în vârstă de 78 de ani, un om de afaceri israelian de origine cehă.

Deschis iniţial în anul 1990, Consulatul onorific ceh de la Ierusalim a fost închis în anul 2016 după decesul ultimului consul onorific.

Ministrul de externe al Cehiei a transmis luna trecută că decizia de redeschidere a consulatului onorific „nu are nicio influenţă asupra deciziei finale privind Ierusalimul” și a adăugat că Praga „respectă în totalitate poziţia comună a Uniunii Europene, care consideră Ierusalimul drept capitala viitoare a ambelor state, adică Statul Israel şi viitorul stat al Palestinei”.

Și preşedintele ceh, Milos Zeman, cunoscut pentru poziţia sa pro-Israel, a declarat în mai multe ocazii că Republica Cehă ar trebui să-şi mute ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni, Ierusalimul este considerat de către Israel drept capitala sa eternă şi indivizibilă. În același timp, Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Deși Israelul a anexat Ierusalimul de Est, totuși marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate.

Parlamentul European: România și Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen

România şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din Spaţiul Schengen, a hotărât miercuri, printr-o rezoluţie, Parlamentul European, care a cerut Consiliului European să aprobe aderarea celor două state.

În aceeaşi rezoluţie, eurodeputaţii au condamnat prelungirea controalelor la frontierele interne ale Spaţiului Schengen, care restrâng libertatea de circulaţie între cele 26 de state membre. „Un mare număr de prelungiri nu sunt conforme regulilor în vigoare în ce priveşte durata, necesitatea sau proporţionalitatea lor şi sunt, în consecinţă, ilegale”, se mai subliniază în rezoluţie.

Franţa a reintrodus provizoriu controale la frontiere din cauza ameninţării teroriste. Controalele sunt prelungite deocamdată până la sfârşitul lunii octombrie. Invocând valul de migraţie din 2015, ţări precum Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia aplică din nou provizoriu controale la graniţe.

Raportorul rezoluţiei (persoana care redactează raportul pentru a-l susţine în faţa adunării), Carlos Coelho, a subliniat că Schengen „este inima cetăţeniei europene”, iar statele membre trebuie „să respecte toate regulile, nu doar pe cele care le convin”.

Până în 2070 populaţia activă a UE va scădea

Deși populaţia totală a Uniunii Europene va creşte la 520 de milioane, de la 511 milioane cât se înregistra în 2016, totuși Europa va cunoaște o scădere cu până la 9,6% a forţei de muncă pentru categoria 24-64 de ani.

Lucrul acesta înseamnă că în 2070 totalul populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani va fi echivalentul a 51,2% din totalul populaţiei active. Adică pentru fiecare pensionar vor exista câte două persoane active. Actualmente, conform datelor, raportul este de 3,3 persoane active la fiecare pensionar, iar în 2010 era de 4 persoane active la fiecare pensionar.

Autorii raportului susţin totodată că se preconizează o nouă creştere a vârstei de pensionare.

Conform estimărilor, cheltuielile cu pensiile vor mai scădea, pe de-o parte datorită creşterii vârstei de pensionare şi pe de altă parte datorită reformării sistemelor de pensii.

Critici la adresa noului regulament european privind protecţia datelor

Miercuri, ministrul american al comerţului, Wilbur Ross, a criticat noul regulament european privind protecţia datelor personale (GDPR). Ross a subliniat că oficialii americani sunt „profund îngrijoraţi” de noile reglementări intrate în vigoare la 25 mai, întrucât acestea ar putea afecta cooperarea între companii.

„Acest lucru va afecta cooperarea transatlantică privind reglementarea financiară, cercetarea medicală, coordonarea serviciilor de urgenţă şi comerţul”, a declarat Ross.

În regulamentul european cu privire la protecţia datelor sunt prevăzute drepturi sporite pentru utilizatorii de internet, dar şi sancţiuni în caz de abuz. Măsurile sunt adoptate în contextul scandalului în care a fost implicată reţeaua de socializare Facebook, condusă de Mark Zuckerberg.

Macron denunţă acţiunile unor foști agenţi DGSE

Conform declaraţiei de vineri a președintelui Franţei, Emmanuel Macron, acţiunile unor foşti agenţi din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Externe (DGSE, spionaj), suspectaţi de trădare în favoarea unei puteri străine, sunt „de o extremă gravitate”. DGSE este agenţia de informaţii a Franţei, similară cu MI6, din Marea Britanie, sau cu CIA, din Statele Unite.

În Franţa, doi foşti agenţi secreţi care activau în cadrul DGSE au fost arestaţi preventiv întrucât au fost bănuiţi că ar fi livrat informaţii confidenţiale autorităţilor chineze.

La Beijing, Lu Kang, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, a răspuns că „nu suntem la curent”.

Surse judiciare au declarat că cei doi suspecţi sunt urmăriţi penal întrucât au „furnizat informaţii unei alte puteri străine, fapt care afectează interesele fundamentale ale naţiunii”, dar și pentru „compromiterea secretului apărării naţionale”.

Ungaria spune „Stop Soros!”

Marţi, guvernul ungar a înaintat parlamentului o nouă versiune a actului normativ „Stop Soros“, prin care se impun sancţiuni de natură penală grupurilor acuzate că sprijină sau finanţează migraţia ilegală, potrivit unui oficial guvernamental ungar.

„Imigraţia erodează stabilitatea europeană și riscă să submineze cultura creștină a Ungariei”, a subliniat Orban.

Astfel, „cei care oferă mijloace financiare (…) sau desfășoară în mod regulat această activitate organizaţională de susţinere a imigraţiei ilegale vor fi pedepsiţi cu până la un an de închisoare”, se arată în actul normativ.

Agenţia ONU pentru refugiaţi, UNHCR, a cerut Ungariei să elimine proiectul de lege care restricţionează organizaţiile neguvernamentale, declarând că o astfel de măsură ar lipsi refugiaţii și solicitanţii de azil de servicii vitale și ar încuraja „creșterea atitudinilor xenofobe”.

În timp ce mai mult de un milion de imigranţi musulmani au intrat în UE începând cu anul 2015, în Ungaria foarte puţini au căutat să se stabilească. Datele oficiale arată că în 2017 un număr de 1.291 de imigranţi s-au stabilit legal în Ungaria, în special afgani, sirieni și irakieni recunoscuţi ca refugiaţi.

Peste 1,2 miliarde de copii expuși riscurilor

Conform celui mai recent raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii, 1 miliard de copii trăiesc în ţări afectate de sărăcie extremă, aproximativ 240 de milioane de copii – în ţări afectate de conflict și 575 de milioane de fete trăiesc în ţări în care discriminarea faţă de femei este un aspect comun.

„Din cauza locului în care trăiesc, dar și a condiţiilor de trai, acești copii riscă să fie jefuiţi de copilărie și de potenţialul viitor”, se arată în raport.

Cu toate că situaţia copiilor s-a îmbunătăţit în 95 din 175 de ţări analizate, totuși s-a deteriorat în aproximativ 40 de ţări, se mai arată în raport.

Astfel, Singapore și Slovenia sunt pe primul loc în topul clasamentului privind indicele condiţiilor de trai și a protecţiei copilului, urmate de Norvegia și de Suedia, pe al treilea loc, și de Finlanda, pe al cincilea. La polul opus este Nigerul, alături de Mali și de Republica Centrafricană.

Unul din șase copii locuiesc acum într-o zonă de conflict, în timp ce în 2016 un alt raport al organizaţiei Salvaţi Copiii sublinia că la fiecare 7 secunde o fată sub 15 ani este forţată să se căsătorească.

Finlanda și-a „dăruit” o bibliotecă

Finlanda își propune să marcheze cea de-a 100-a aniversare a independenţei sale faţă de Rusia, prin deschiderea unei noi biblioteci. Biblioteca este unul dintre numeroasele proiecte noi care au fost construite pentru a celebra 100 de ani de independenţă a Finlandei.

Biblioteca Centrală din Helsinki, numită și Oodi, programată să se deschidă în decembrie 2018, nu va găzdui numai cărţi. Clădirea va cuprinde, de asemenea, un cinematograf, un studio de înregistrare și un spaţiu în care obiecte vechi pot fi redecorate și transformate în elemente noi.

Finlanda, desemnată de ONU în 2018 „cea mai fericită ţară” la nivel global, este recunoscută pentru calitatea serviciilor publice. Se pare, de asemenea, că bibliotecile se numără printre facilităţile pe care Finlanda le apreciază cel mai mult. Astfel, cei 5,5 milioane de locuitori ai Finlandei împrumută peste 68 de milioane de cărţi pe an.

Triclosanul poate cauza cancer intestinal

Triclosanul, un compus antimicrobian care se găsește în mod uzual în pasta de dinţi, dar și în alte produse de îngrijire, a fost asociat cu dereglările hormonale, cu provocarea inflamaţiei la nivel intestinal şi cu riscul de apariţie a cancerului intestinal, din cauza dereglării microbiotei intestinale, se arată într-un studiu al cercetătorilor din cadrul Universităţii din Massachusetts.

Iniţial cercetătorii au administrat triclosan la șoareci sănătoși și au constatat că substanţa provoacă inflamaţii scăzute. În următoarea rundă de experimente au provocat inflamaţia intestinului la șoareci folosind substanţe chimice și apoi i-au hrănit cu alimente care conţin o doză mică de triclosan timp de trei săptămâni. Același lucru l-au făcut și cu șoarecii care au fost concepuţi genetic pentru a dezvolta spontan boala inflamatorie a intestinelor, care afectează aproximativ 3 milioane de americani.

După ce au administrat șoarecilor triclosan în concentraţiile raportate în plasma sanguină umană, inflamaţia colonului la șoareci s-a agravat. S-a accentuat astfel dezvoltarea colitei, care în mod normal apare la om, dar și inflamaţia care cauzează sângerare rectală, diareea, durerea abdominală, spasmele abdominale și creșterea tumorilor. Urmarea a fost reducerea duratei de viaţă la șoareci.

Triclosanul este unul dintre cele mai utilizate antimicrobiene și este inclus în peste 2.000 de produse de consum. Studiul a arătat că triclosanul a fost detectat în aproximativ 75% din probele de urină ale indivizilor testaţi în Statele Unite și că acesta se numără printre primii 10 poluanţi găsiţi în râurile din Statele Unite.