Esenţiale azi, 6 iulie

106

România: Copil de 15 ani răpit din mașina tatălui

România: Copil de 15 ani, răpit din mașina tatălui

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române, în Vaslui, un copil de 15 ani a fost răpit din mașina condusă de tatăl său, după ce părintele a fost lovit de către două persoane necunoscute, iar de joi copilul este dat în consemn la frontieră.

Copilul răpit se numește Ţibuliac Mădălin Giuliano, are 15 ani, 1,65 metri înălţime, aproximativ 60 de kilograme, păr negru, tuns scurt, ochi căprui, iar în momentul dispariţiei purta pantaloni scurţi de culoare deschisă, tricou de culoare deschisă și pantofi sport de culoare albă.

Potrivit anchetatorilor, în urma primelor verificări, este posibil ca băiatul să se afle în compania mamei sale, care are domiciliul în străinătate. De-a lungul timpului părinţii au avut o relaţie de concubinaj, iar relaţiile dintre ei au fost destul de tensionate, nefiind prima dată când mama a plecat cu copilul în străinătate fără știrea și acordul tatălui.

Cine poate oferi informaţii pentru depistarea băiatului este rugat să sune la numărul unic de urgenţă 112 sau să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

Mina de aur din grădină

Anthony Doolin, un bărbat din oraşul Brisbane, Australia, a găsit o mină de aur în grădina din spatele casei în care locuieşte și care se situează la aproximativ 20 km de Centrul de Afaceri al oraşului Brisbane.

Bărbatul a cumpărat proprietatea în urmă cu 3 ani, la preţul de 1,35 milioane de dolari, și a descoperit mina în timp ce se plimba pe cele peste 16 hectare pe care se întinde grădina. Se pare că pe teren se află mai multe mine de acest fel, acestea fiind ascunse în dealurile din zonă.

Această descoperire are loc la câteva săptămâni după ce un britanic a găsit în grădina casei sale un buncăr din cel de-al Doilea Război Mondial.

CE: România trebuie să aștepte avizul Comisiei de la Veneţia în cazul codurilor penale

Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, le-a cerut joi instituţiilor din România să aştepte raportul de evaluare al Comisiei de la Veneţia înainte de a avansa cu reformarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Evaluarea urmează să fie prezentată pe 19 octombrie.

„Le cer tuturor părţilor implicate să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia şi să ţină cont de această evaluare înainte de a face noi paşi în sensul modificării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală din România, întrucât „aceste reforme riscă să intre în contradicţie cu obligaţiile internaţionale ale României”, iar „România are obligaţia de a susţine principiile statului de drept”, a declarat joi Thorbjørn Jagland.

Comisia Europeană a avertizat miercuri că urmărește îndeaproape și cu îngrijorare evoluţiile și modificările legislative privind justiţia din România și că nu va ezita să acţioneze pentru a se asigura că se respectă compatibilitatea legilor românești cu legislaţia UE din domeniul justiţiei penale, al cooperării poliţienești și al standardelor internaţionale.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 19 abţineri.

Tragedie în timpul operaţiunilor de salvare a copiilor blocaţi în peștera din Thailanda

Subofiţerul Saman Gunan, 38 de ani, voluntar și fost scafandrul al marinei thailandeze, a murit vineri, din cauza lipsei de oxigen, în timpul eforturilor de salvare a celor 12 copii blocaţi împreună cu antrenorul lor în peștera inundată din nordul Thailandei. „După ce acesta i-a aprovizionat cu rezerve de oxigen pe copii, pe drumul de întoarcere el însuși nu a mai avut destul oxigen”, a anunţat viceguvernatorul provinciei, Chiang Ra.

Chiar și așa, operaţiunea de salvare va continua: „Pot garanta că nu ne vom panica, nu vom opri misiunea și nu vom lăsa sacrificiul prietenului nostru să fie în zadar”, a declarat unul dintre voluntari.

În această operaţiune de salvare sunt implicate 1.000 de persoane din peste 10 ţări și reprezintă cea mai importantă acţiune de acest gen din istoria recentă a Thailandei.

După un antrenament de fotbal, la data de 23 iunie, 12 copii cu vârste între 11 și 16 ani, însoţiţi de antrenorul lor, în vârstă de 25 de ani, au plecat să viziteze peştera Tham Luang, ce se află la aproximativ 1.000 de kilometri de Bangkok, şi nu au mai putut ieşi din peșteră după ce calea de acces a fost blocată de inundaţii.

Coordonatorul celui mai grav atac din Japonia a fost executat

Shoko Asahara, liderul cultului Aum Shinrikyo, care a efectuat atacul cu un gaz mortal, a fost executat vineri dimineaţa, în Tokyo, iar şase adepţi au fost executaţi la scurt timp, au informat oficiali locali. Printre cei executaţi au fost și doi oameni de știinţă care au coordonat producţia de gaz sarin, dar și cel care a coordonat plasarea pungilor cu gaz.

Execuţiile nu au avut loc până când toţi cei condamnaţi nu şi-au epuizat toate căile de atac în justiţie.

La 20 martie 1995, membrii cultului, în timpul orelor de vârf, au lăsat pungi perforate umplute cu agentul neurotoxic lichid în trenurile care trec prin districtul politic al oraşului Tokyo.

În urma atacului cu gaz sarin, cel mai grav incident din Japonia, 13 persoane au murit și alte 6.000 de persoane au fost rănite, unele dintre victime au rămas oarbe sau paralizate.

În lunile ce au urmat, membrii cultului au mai încercat fără succes să elibereze cianură de hidrogen în diferite staţii de metrou. Anterior, Asahara mai fusese acuzat de alte atacuri asemănătoare, în urma cărora, în 1994, 8 persoane au murit, iar 600 au fost rănite.

UE prelungește sancţiunile împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a anunţat joi prelungirea cu șase luni, până în ianuarie 2019, a sancţiunilor impuse Rusiei în 2014 ca reacţie la ingerinţele politice în Ucraina, decizie adoptată prin procedură scrisă și în unanimitate, conform unui comunicat oficial.

Sancţiunile politice, economice și diplomatice au fost impuse Rusiei de către Uniunea Europeană în 2014, ca urmare a anexării regiunii ucrainene Crimeea și a implicării în conflictul separatist din estul Ucrainei.

Franţa: Lesbienele nu trebuie excluse din FIV

Conform unei instanţe de judecată din Franţa, nu există motive legale de a nu oferi femeilor singure și cuplurilor lesbiene accesul la reproducerea asistată medical. Conseil d’Etat, cea mai înaltă instanţă administrativă din Franţa, care sfătuiește guvernul în chestiuni juridice, va transmite vineri raportul său asupra revizuirilor la Legea Bioeticii. Dacă se ajunge la un astfel de consens, Conseil d’Etat ar deschide ușa unei extinderi majore a drepturilor homosexualilor în Franţa.

Guvernul președintelui Emmanuel Macron a declarat anul trecut că are în vedere modificarea legii care în prezent rezervă anumite tratamente mdicale pentru cuplurile heterosexuale, cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV), disponibile de altfel pe scară largă tuturor femeilor din ţări precum Marea Britanie, Belgia și Spania.

Franţa a legalizat căsătoria homosexuală în 2013, după o dezbatere amplă care a provocat o opoziţie mai puternică decât era de așteptat într-o ţară în care se credea că influenţa Bisericii Catolice este în declin.

Moscova, solicitată să predea 13 cetăţeni ruși

Washingtonul îi cere Moscovei predarea a 13 cetăţeni ruşi care se presupune că ar fi fost implicaţi în manipularea ultimului scrutin prezidenţial din Statele Unite, întrucât, conform senatorului de Louisiana, John Kennedy, SUA are dovezi care confirmă implicarea.

Un raport al agenţiilor secrete americane „susţine mai departe” concluzia că Vladimir Putin şi guvernul său au avut ca scop discreditarea lui Hillary Clinton şi susţinerea lui Donald Trump, deși liderul american a negat în repetate rânduri că Rusia l-ar fi susţinut în timpul alegerilor.

În plus, „efortul rusesc a fost vast și sofisticat, iar scopurile sale erau să submineze încrederea publică în procesul democratic”, a declarat vicepreședintele Comisiei, democratul Mark Warner.

Donald Trump urmează să se întâlnească pe 16 iulie, la Helskinki, în Finlanda, cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Se înăsprește accesul cetăţenilor non-UE în blocul comunitar

Europarlamentarii au adoptat un nou sistem european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile, care prevede că cetăţenii din ţări non-UE scutiţi de obligaţia de a deţine viză vor fi obligaţi să obţină o autorizaţie înainte de a călători în UE. Acest sistem va fi operaţional din 2021.

Conform noului sistem, controalele asupra călătorilor care nu au nevoie de viză vor fi mult mai amănunţite, iar celor care prezintă riscuri de securitate și epidemice nu li se va permite accesul în UE. Cu alte cuvinte, cetăţenii celor peste 60 de state scutite de viză de intrare în UE vor avea obligaţia de a completa un formular electronic înainte de a călători în blocul comunitar.

Un comunicat al Parlamentului European informează că preţul autorizaţiei de călătorie va fi de 7 euro și va fi valabilă pe o perioadă de 3 ani sau până la data de expirare a documentului de călătorie. Autorizaţia este gratuită pentru persoanele sub 18 ani și cele de peste 70 de ani.

Reforma drepturilor de autor, respinsă de Parlamentul European

Parlamentul European a respins joi o reformă controversată privind drepturile de autor în Uniunea Europeană, însă textul urmează să fie rediscutat, după care va fi supus ulterior unui nou vot în sesiunea plenară din septembrie.

O primă directivă europeană privind legea dreptului de autor viza implementarea unor noi reguli privind licenţele pentru conţinut, ce ar fi plasat o mare povară pe companiile IT de a monitoriza informaţiile încărcate de utilizatori pe Internet. Orice platformă online care le-a permis utilizatorilor să posteze text, imagini, sunete sau coduri ar avea nevoie de o modalitate de evaluare și filtrare a conţinutului.

Cea mai obișnuită modalitate de a face acest lucru este utilizarea unui sistem de drepturi de autor automatizat, dar acesta este scump. Cel pe care îl folosește YouTube costă 60 de milioane de dolari, Criticii se tem că filtre similare ar trebui să fie introduse pe fiecare website, dacă Articolul 13 devine lege.

De asemenea, Articolul 11 din legea propusă prevedea taxe pentru cine ar prelua materiale de pe alte website-uri.

Respingerea reformei a fost susţinută de 70 de informaticieni, de creatorul world wide web-ului, Tim Berners-Lee, de 169 de cadre universitare şi de 145 de organizaţii pentru drepturile omului și libertatea presei şi de organizaţii de cercetare ştiinţifică. Ei au scos în evidenţă faptul că această lege ar „împiedica libera circulaţie a informaţiilor de importanţă vitală pentru democraţie”.

O bancă daneză a spălat 7 miliarde de euro proveniţi din Rusia

Cea mai mare bancă din Danemarca a spălat 7 miliarde de euro în ceea ce pare a fi un caz „astronomic”, ce ar putea genera noi sancţiuni asupra Rusiei.

Afacerea, legată de uciderea unui informator rus, ar fi trebuit să constituie un semnal de alarmă pentru autorităţile financiare daneze, care au fost alertate pentru prima dată acum 5 ani și nu au făcut nimic.

„Este cel mai mare caz de spălare de bani din întreaga lume”, a declarat Christian Thatje, expert investigator de fraude la Sydbank, din Danemarca.

Cele 43.112 tranzacţii suspicioase au fost făcute de firme rusești care transferau bani din Rusia în paradisurile fiscale din Caraibe, prin intermediul sucursalei Estonian a Danske Bank, în perioada 2007-2015. Cea mai mare parte a banilor a fost ulterior cheltuită pe proprietăţi de lux, mașini și pietre preţioase.

Printre firmele implicate se află Diamonds Forever International, Castlefront și Megacom Transit. Acestea au fost implicate și în uciderea lui Serghei Magnitsky, un avocat rus specializat în finanţe, care, pe baza unor acuzaţii controversate, a fost arestat și a murit în închisoare. Acesta era reprezentantul fondului de investiţii Hermitage Capital.

Oficiali ruși, șefi de securitate și șefi ai mafiei au deturnat în 2007 o sumă de 200 de milioane de euro de la Biroul Fiscal rusesc într-o fraudă complexă, care a implicat Hermitage Capital.

„Am găsit 20 de conturi la Danske Bank conectate la transferul de fonduri de 230 de milioane de dolari despre care Serghei Magnitsky a vorbit și apoi a fost ucis”, a declarat Bill Broder, fostul angajator al lui Magnitsky.

Reacţia Danske Bank a fost afirmaţia că „este prea devreme să tragem concluzii”.