Esenţiale azi, 7 iunie

51

România, cele mai multe anchete privind fondurile UE

2017 a fost anul în care ţara noastră s-a confruntat cu cele mai multe anchete din partea OLAF (Oficiul European Antifraudă) în privinţa fondurilor UE, se arată în raportul pe 2017 al Oficiului. Astfel, din cele 11 anchete, 8 dintre ele s-au încheiat cu recomandări pentru recuperarea prejudiciilor.

România este urmată de Ungaria, cu 10 anchete, și de Grecia, cu 9 anchete.

În raport a fost exemplificat cazul TelDrum, în care, în urma anchetei, OLAF a demonstrat că reprezentanţii companiei (TelDrum), care elaborase proiectul tehnic al unui drum, s-au înţeles cu reprezentanţii unei municipalităţi din România, care erau beneficiarii proiectului, pentru a stabili criterii restrictive în documentaţia pentru licitaţie. Drept urmare, TelDrum a câştigat contractul în detrimentul celorlalţi participanţi la licitaţie. Prejudiciul a fost calculat la aproximativ 21 de milioane de euro.

OLAF a recomandat Directoratului General pentru Politici Regionale şi Urbane al Comisiei Europene recuperarea întregii sume şi a transmis către DNA recomandări judiciare pentru a iniţia acţiuni în justiţie. În noiembrie 2017, DNA a început o anchetă penală, iar România a acceptat să returneze Comisiei suma prejudiciată.

Comisia Europeană susţine marșul LGBTI din România

Într-o scrisoare comună semnată de un număr de peste 30 de ambasade și reprezentanţe ale unor instituţii internaţionale, semnatarii exprimă sprijinul faţă de comunitatea LGBT din România, recunoscând dreptul acesteia de a manifesta pașnic în mitingul de sâmbătă al comunităţii.

„Susţinem dreptul legal al acestor comunităţi de a folosi această ocazie tradiţională pentru a se manifesta într-un mod pașnic pe data de 9 iunie (Piata Victoriei, ora 17.30), cu scopul de a atrage atenţia cu privire la problemele specifice cu care se confruntă”, se arată în scrisoarea deschisă, cu ocazia Bucharest Pride Festival, notează ziare.com. ”Membrii din comunitatea LGBTI trebuie să se poată bucura de drepturile și libertăţile prevăzute pentru cetăţenii tuturor naţiunilor”, se mai arată în scrisoare.

Taxe vamale suplimentare pentru Statele Unite

Miercuri, ca reacţie la tarifele introduse de preşedintele Donald Trump la importurile de oţel şi aluminiu, Comisia Europeană a propus oficial ca începând din luna iulie să fie impuse taxe vamale suplimentare la produse fabricate în Statele Unite.

„Colegiul Comisarilor UE a adoptat astăzi decizia de impunere a unor taxe suplimentare asupra tuturor produselor din SUA despre care a fost informată Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în cadrul ripostei faţă de tarifele introduse de SUA la produsele din oţel şi aluminiu. În urma deciziei privind impunerea de taxe suplimentare la importurile din SUA, Comisia Europeană aşteaptă finalizarea procedurii aferente în coordonare cu statele membre înainte de sfârşitul lunii iunie, astfel încât noile taxe să înceapă să fie aplicate din iulie”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Printre articolele care vor fi taxate în plus se află produse alimentare, mărci de whisky, articole vestimentare, motociclete, dar și o varietate de produse din oţel.

Tot ca reacţie la măsurile similare adoptate de Donald Trump, președintele Statelor Unite, administraţia din Mexic a decis că firmele americane vor fi taxate cu tarife cuprinse între 15% şi 25% pentru oţelul exportat, iar unele sortimente de brânză şi mărci de whisky vor avea tarife suplimentare de 20-25%.

Cât mai așteaptă bolnavii cronici medicamentele promise de Guvern

Deși au trecut trei luni de când Guvernul a aprobat introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a 16 noi molecule, destinate tratării mai multor tipuri de afecţiuni, nu au fost publicat protocoalele terapeutice. În aceste condiţii, Alianţa Pacienţilor Cronici din România a trimis o scrisoare deschisă ministrului sănătăţii, Sorina Pintea.

În scrisoare i cere ministrului să se asigure că protocoalele terapeutice pentru alte 19 medicamente care au fost incluse pe lista medicamentelor compensate și gratuite în urmă cu o săptămână vor fi publicate cât mai repede, întrucât absenţa protocoalelor terapeutice împiedică accesul la tratamente.

„Cele 19 medicamente noi sunt necesare pacienţilor care suferă de boli grave, precum infecţia HIV/SIDA, diabetul zaharat, boli neurologice degenerative şi inflamator-imune, pentru tratamentul bolnavilor incluşi în programul naţional de oncologie, în programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever, programul de transplant medular, programul de transplant renal şi transplantul combinat de rinichi şi pancreas”, notează rfi.ro.

De asemenea, pentru o practică de succes pe viitor, în scrisoarea deschisă, Alianţa Pacienţilor Cronici mai propune ca simultan cu publicarea Hotărârii de Guvern, prin care este actualizată Lista medicamentelor gratuite și compensate, să fie publicate și protocoalele terapeutice.

În Republica Moldova a fi jurnalist este mai dificil decât în perioada comunistă

Joi, în Republica Moldova au avut loc Zilele Libertăţii Presei, care au debutat cu Marșul Solidarităţii Presei, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Se pare că la eveniment niciun reprezentant al Parlamentului, Președinţiei sau al Guvernului nu a ieșit să dialogheze cu jurnaliștii.

Adrian Candu, președintele Legislativului, a menţionat că mulţi dintre ziariștii și reprezentanţii ONG-urilor de media și societăţii civile veniţi la protest „nu fac altceva decât să scrie proiecte, obţin finanţări din exterior şi se consumă acei bani”.

Printre jurnaliștii și activiștii civici prezenţi a fost și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care le-a reamintit autorităţilor problemele cu care se confruntă și care rămân nesoluţionate, de la an la an.

De asemenea, Cornelia Cozonac a mai amintit că „situaţia presei în R. Moldova s-a înrăutăţit, chiar este mai rea decât în perioada comunistă”.

Jurnaliștii prezenţi la Marșul Solidarităţii au menţionat că „simt nevoia unei prese mai obiective și echidistante”. Aceștia au mai vorbit și despre o altă problemă gravă – dezinformarea –, care a luat amploare atât în mediul online, cât și în presă. „Anumite televiziuni pur și simplu creează știri la comandă, știri cum vrea cineva și nu cum ar trebui să fie făcute”, a explicat Cozonac.

În efortul combaterii știrilor false, a fost creat site-ul stopfals.md, o platformă online de informare privind fenomenul știrilor false, pentru demascarea informaţiilor false și vădit tendenţioase.

Tot aici, utilizatorii sunt încurajaţi să semnaleze falsuri în materialele jurnalistice, publicate de mass-media autohtonă sau din străinătate.

Prin politica „toleranţă zero”, Statele Unite încalcă drepturile copilului

Reprezentanţi ai Oficiului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU au declarat că sunt „profund îngrijoraţi” de politica „toleranţei zero” adoptată de președintele american, în încercarea de a descuraja imigraţia ilegală din America Centrală, și au cerut să se stopeze imediat această practică controversată.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Ravina Shamdasani, a declarat că informaţiile primite de la organizaţii care se ocupă cu drepturile omului în SUA au arătat că sute de copii, chiar și copii cu vârste de un an, au fost separaţi de părinţi la frontieră.

„Practica de separare a familiilor reprezintă o ingerinţă arbitrară și ilegală în viaţa de familie și reprezintă o încălcare gravă a drepturilor copilului. (…) Separarea de familie ca un factor de descurajare a migraţiei este contrară standardelor și principiilor drepturilor omului. (…) Detenţia nu este niciodată în interesul superior al copilului și constituie întotdeauna o încălcare a drepturilor copilului”, a mai adăugat Shamdasani.

„Prin exploatarea în mod activ a vulnerabilităţii copiilor, ca metodă prin care să se pună în aplicare politica Statelor Unite, în loc ca politica să fie folosită pentru a proteja copiii, administraţia Trump și-a semnalat intenţia de a submina în mod activ drepturile copilului în SUA”, a declarat Cassandra Seery, lector la facultatea de drept din cadrul Universităţii Deakin.

Odată cu schimbările climatice, precipitaţiile devin din ce în ce mai puternice

Pe fondul încălzirii globale, precipitaţiile sunt cu 70% mai puternice și mai abundente decât în anii 1950, iar acesta este doar începutul, avertizează oamenii de știinţă, care prevăd până la sfârșitul acestui secol o creștere cu 300% a abundenţei ploilor în SUA.

Pe măsură ce oamenii creează poluanţi care distrug echilibrul atmosferei, gazele cu efect de seră captează mai mult căldura soarelui, ceea ce duce la creșterea temperaturii planetei.

Creșterea precipitaţiilor este un efect secundar al acestui proces. Adică cu cât aerul devine mai fierbinte, cu atât este mai ușor să se producă evaporarea apei. Mai multă apă evaporată contribuie la formarea norilor și, implicit, la precipitaţii mai multe. Aerul mai cald reţine mai multă apă, ceea ce determină ploi mai abundente.

Furtunile cu o abundenţă majoră de apă, numite „water bomb”, care provoacă vânt puternic și vin cu cantităţi foarte mari de apă, au devenit tot mai frecvente și se reflectă în daune materiale mai mari.

De asemenea, viteza picăturilor de ploaie a crescut cu 30% în ultimii 60 de ani, potrivit cercetătorului Andreas Prein, de la Universitatea de Cercetări Atmosferice (UCAR), din Statele Unite.

Românii refuză să lucreze în agricultura Marii Britanii

Uniunea Naţională a Fermierilor informează că anul trecut a avut loc o scădere cu 17% a numărului de lucrători sezonieri care vin în Marea Britanie.

Astfel, fermierii britanici se confruntă cu problema lipsei forţei de muncă, deși unii dintre ei au crescut salariile, oferă bonusuri, cazări mai bune și alte beneficii pentru a atrage străini care să le lucreze câmpurile.

Și agenţiile de recrutare din Marea Britanie au avertizat că nu pot asigura numărul de muncitori necesari pe care producătorii de fructe și legume l-au solicitat.

Sectorul horticol are nevoie de 80.000 de lucrători sezonieri pe an, iar 99% dintre lucrătorii sezonieri din fermele britanice provin din Europa de Est, două treimi dintre aceștia fiind români și bulgari.

Potrivit codirectorului Estera Amesz, numărul persoanelor care doresc să lucreze în Marea Britanie a scăzut dramatic în urma Brexitului.

Dar și producătorilor din România le este greu să găsească culegători. „Este foarte dificil să găsim muncitori pentru recoltele noastre, în principal pentru că sunt atrași de alte ţări europene”, a precizat directorul Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Fructelor din Iași, Gelu Corneanu, potrivit BBC.

Incendiul de la Cernobîl și efectele din România

„În urma incendiului de vegetaţie din zona Cernobîl, nu sunt indicii că ar putea exista efecte negative asupra radioactivităţii mediului sau asupra sănătăţii populaţiei. (…) Nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de avertizare pentru factorii de mediu”, a anunţat miercuri Ministerul Mediului din România.

Un incendiu de vegetaţie a izbucnit marţi dimineaţa la aproximativ 10 kilometri de centrala nucleară unde s-a produs accidentul din 1986. Incendiul s-a extins ulterior la aproximativ 10 hectare de pădure, au anunţat autorităţile ucrainene, care au precizat că zona centralei nu este ameninţată de flăcări.

„Nivelurile de radiaţii sunt sigure. La Kiev şi chiar la Cernobîl, inclusiv la centrala de energie de la Cernobîl, acestea sunt semnificativ sub limitele acceptabile”, a declarat prim-ministrul ucrainean, Volodimir Hroisman.

În continuare, fiind ajutaţi de două avioane şi un elicopter pentru stingerea incendiilor, peste 130 de pompieri se luptă să stingă flăcările.

Astfel de incendii de vegetaţie sunt relativ comune în zona de excludere (30 de km care înconjoară Centrala Nucleară din Cernobîl). În anul 2015, un incendiu de pădure a ars timp de patru zile.

Închisoare de acasă pentru cei care primesc 1 an de detenţie

Miercuri, cu 181 de voturi „pentru” şi 87 de voturi „împotrivă” şi 3 abţineri, Camera Deputaţilor a adoptat modificările la proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Astfel s-a introdus un regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoare, de care beneficiază și cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă.

„Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani pentru fapte comise cu violenţă”, se arată în amendamentul propus de PSD.

De asemenea, beneficiază de acest tip de detenţie și persoanele care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an. Pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată sau invenţie şi inovaţie brevetată, se consideră 20 de zile executate din pedeapsă.

Proiectul de lege mai prevede că persoanele condamnate au dreptul de a participa la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică pe o perioadă de cel mult 5 zile, cu asigurarea pazei din partea penitenciarului pe toată durata permisiei, dar doar pentru cei care ar constitui un pericol pentru ordinea publică.