Esenţiale de weekend

30

Cresc pensiile în România

Începând cu data de 1 iulie, a crescut punctul de pensie cu 10%, de la 1.000 lei la 1.100 lei, pensia minimă se va majora cu 20%, iar anul viitor este estimată o creștere a punctului de pensie cu 15%.

Astfel, pensia minimă garantată crește la 640 de lei. Cresc de asemenea și prestaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi.

Programul de guvernare al PSD prevede că în 2019 punctul de pensie va fi 1.265 de lei, iar în 2020 acesta va ajunge la 1.775 de lei.

Deși fostul ministru al finanţelor, Ionuţ Mişa, declara în august 2017 că deficitul fondului de pensii este estimat să crească la 17,2 miliarde de lei în acest an, de la 14,1 miliarde de lei anul trecut, anul acesta, în luna mai, vicepremierul Viorel Ştefan a afirmat că deficitul la fondul de pensii s-a redus la jumătate faţă de 2016, datorită transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

Rusia: proteste faţă de creșterea vârstei de pensionare

În întreaga Rusie au loc mitinguri de amploare vizând un proiect al guvernului rus privitor la creșterea vârstei de pensionare. Mitinguri organizate au avut loc duminică în Extremul Orient rus și în Siberia, care au continuat în vestul Rusiei, iar alte câteva sute de persoane au participat la un miting neautorizat la Vladivostok, un oraş-port de la Pacific.

În luna mai, Cabinetul rus a trimis în Parlament un proiect de lege în vederea creşterii treptate a vârstei de pensionare, de la 60 la 65 de ani în cazul bărbaţilor şi de la 55 la 63 de ani în cazul femeilor. Valoarea unei pensii medii lunare ruse este de 14.000 de ruble (230 de dolari).

Se pare că mitingurile au fost organizate de Partidul Comunist, Partidul Yabloko (liberal) şi organizaţia lui Aleksei Navalnîi, cel mai dur critic al preşedintelui Vladimir Putin.

Austria preia președinţia UE

La data de 1 iulie, Austria a preluat pentru a treia oară preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, sub deviza „O Europă care protejează”. Printre priorităţile președinţiei austriece va fi gestionarea problemei migraţiei, avansarea în negocierile privind viitorul buget pe termen lung al UE, aferent perioadei 2021-2027, dar și să meargă mai departe în extinderera UE cu ţările din Balcanii de Vest.

Având ca deviză principală securitatea, Guvernul cancelarului Kurz, aliat cu partidul de extremă dreapta FPÖ, apără o linie „dură”, fiind în favoarea unei politici europene a migraţiei mai restrictive, printr-o consolidare a protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.

Uniunea Europeană a decis săptămâna trecută ca în iunie 2019 să deschidă negocieri de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, cu condiţia ca ele să-şi continue reformele. Guvernul austriac dorește să susţină aceste ţări în apropierea lor de Uniune, dar şi Serbia şi Muntenegrul, ţări care nu au avansat foarte mult în negocieri.

India: un autobuz s-a prăbușit într-o prăpastie

Cel puţin 47 de oameni au decedat și 11 au fost răniţi după ce un autobuz supraîncărcat cu navetiști din satele din zonă s-a prăbușit într-o prăpastie adâncă de 200 de metri în statul Uttarakhand, din nordul Indiei. Având în vedere starea gravă a răniţilor, medicii se așteaptă ca numărul morţilor să crească.

Autorităţile indiene au anunţat că vor acorda despăgubiri familiilor victimelor, iar celor răniţi li se va plăti spitalizarea.

Autobuzele supraîncărcate și aflate într-o stare proastă de funcţionare, dar și reţeaua de drumuri destul de precare, alături de codul rutier nerespectat generează astfel de accidente de circulaţie destul de frecvent în India.

Drone doborâte de forţele ruse în Siria

Forţele ruse au doborât mai multe drone neidentificate în apropierea bazei ruse Hmeimim, din vestul Siriei, fără pagube materiale, în incinta bazei aeriene, conform unei informări de duminică a unui purtător de cuvânt al forţelor militare ruse.

După atacuri, preşedintele rus a afirmat că Moscova știe cine a organizat aceste acţiuni ce au vizat bazele ruse din Siria, însă a refuzat să indice la cine se referă și a subliniat doar că nu este vorba despre Turcia.

În ianuarie a mai avut loc un incident asemănător, iar autorităţile ruse au susţinut că atacurile ar fi avut loc cu sprijin din afara Siriei.

Proteste în SUA faţă de politicile administraţiei Trump privind imigraţia

Sute de mitinguri la care au participat sute de mii de persoane au avut loc sâmbătă în orașe din Statele Unite ca reacţie la politicile administraţiei Trump privind imigraţia, în mod special faţă de măsurile de inculpare a imigranţilor ilegali, care au dus la separarea copiilor de părinţii imigranţi.

„Niciun copil nu ar trebui închis într-o cuşcă. Să punem capăt detenţiei familiilor şi să reunim copiii cu familiile lor”, a declarat coaliţia Families Belong Together, organizatorul protestelor.

Administraţia de la Washington este criticată dur pentru că a separat copiii imigranţilor de părinţi la frontiera cu Mexicul. Autorităţile americane au început să îi aresteze preventiv pe imigranţii care intră ilegal în Statele Unite, iar copiii acestora au fost transferaţi în centre speciale. Numai în ultimele săptămâni peste 2.000 de copii au fost separaţi de părinţi.

Totuși, în urma criticilor, săptămâna trecută, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat o ordonanţă executivă prin care se va evita separarea copiilor de părinţii imigranţi.

Agenţiile de spionaj americane cred că Phenianul continuă să producă combustibil nuclear

Cinci oficiali americani neidentificaţi din SUA, citaţi de NBC News, au declarat că, în pofida discuţiilor cu SUA privind denuclearizarea, în ultimele luni regimul nord-coreean a crescut producţia de uraniu îmbogăţit pentru arme nucleare, în mai multe centre secrete. Un oficial a declarat că Phenianul încearcă „să înşele (SUA) cu privire la numărul de instalaţii, numărul de arme, numărul de rachete. (…) Urmărim cu atenţie.”

În plus, un studiu recent al 38 North (un website care se ocupă cu analize privitoare la Coreea de Nord), care se bazează pe imagini filmate din satelit, arată că Phenianul continuă să dezvolte infrastructura de la un centru nord-coreean de cercetare atomică.

CIA a refuzat însă să comenteze informaţiile NBC News, în timp ce Departamentul de Stat de la Washington a transmis că nu le poate confirma, iar Casa Albă nu a răspuns la solicitarea de a comenta cazul.

Deși președintele american și cel nord-coreean au semnat un acord privind denuclearizarea completă a Peninsulei Coreea, documentul nu include detalii despre modul în care ar urma să se întâmple acest lucru.

Trump compară politicile comerciale ale UE cu ale Chinei

În cadrul unui interviu de duminică, președintele Donald Trump a comparat politicile comerciale ale UE cu cele ale Chinei, declarând că „Uniunea Europeană face, probabil, la fel de mult rău ca şi China, doar că ea este mai mică. (…) UE a avut în ultimul an un excedent comercial de 151 de miliarde de dolari. Şi, în plus, noi cheltuim o avere cu NATO pentru a-i proteja.”

„Este teribil ceea ce ne-au făcut. (…) Tuturor ne place Uniunea Europeană într-un anumit fel”, dar aceste ţări ne tratează foarte rău. Ele ne tratează foarte nedrept”, a adăugat el.

Donald Trump s-a angajat de mai multe luni într-o ofensivă pe toate planurile, împotriva practicilor comerciale ale Chinei, pe care o acuză de furt de proprietate intelectuală, dar şi împotriva europenilor şi a canadienilor, care au replicat prin măsuri comerciale.

Președintele şi-a justificat de asemenea decizia de a impune tuturor partenerilor comerciali ai SUA tarife vamale la importurile de oţel şi aluminiu: „Dacă nu le aplicăm tuturor, atunci ele (ţările producătoare vizate) trec prin ţări care nu sunt supuse tarifelor şi se pierde mult timp.”

În urma observaţiilor lui Trump asupra Uniunii Europene, reprezentantul SUA în Estonia a demisionat.

China lipsește de la cel mai mare exerciţiu naval din lume

China lipsește de la exerciţiile militare navale ce se derulează timp de o lună în Pacific, eveniment cunoscut sub numele de RIMPAC, la care sunt prezente 46 de nave și submarine, 200 de avioane și 25.000 de trupe. Absenţa vine ca urmare a deciziei din luna mai a Pentagonului de a retrage invitaţia adresată Chinei de a participa, ca reacţie la acţiunile Beijingului din Marea Chinei de Sud.

Cu toate că Beijingul pretinde că toată Marea îi aparţine, Statele Unite au criticat în mod constant China pentru că a afirmat pretenţii teritoriale în Marea Chinei de Sud prin construirea de insule artificiale. În plus, SUA au avertizat China că va suporta consecinţele pentru militarizarea Mării Chinei de Sud. Aici se presupune că Beijingul ar fi instalat recent mai multe rachete de croazieră şi sisteme de rachete sol-aer.

Beijingul a insistat însă în mod repetat că misiunile sale militare din sudul Chinei fac parte din afacerile interne ale ţării.