Esenţiale în weekend

74

O familie cu patru copii s-au sinucis în trei atacuri cu bombă

Cel puţin 13 persoane au murit şi alte peste 40 au fost rănite după ce un soţ și o soţie s-au folosit de cei patru copii ai lor într-un șir de atacuri sinucigașe cu bombă ce au vizat trei biserici din orașul indonezian Surabaya. Atacurile au fost revendicate de gruparea teroristă ISIS.

Autorităţile locale au transmis că tatăl a explodat într-o maşina-capcană, doi fii în vârstă de 18 şi 16 ani au folosit motocicleta în alt atac sinucigaș, iar mama împreună cu cele doua fiice de 12 şi 9 ani au detonat bomba la cea de-a treia biserică.

Soţia şi cele două fiice au fost implicate într-un atac asupra unei a doua biserici, iar la a treia biserică „alţi doi copii au condus motocicleta având bomba în braţe”, a declarat preşedintele Joko Widodo.

Familia se afla printre cei 500 simpatizanţi ai Statului Islamic care s-au întors din Siria.

„Aceste atacuri asupra credincioșilor pașnici sunt un afront faţă de toleranţa și diversitatea îmbrăţișate de indonezieni”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA din Jakarta.

Papa Francisc s-a rugat sâmbătă pentru victimele atacurilor, în faţa audienţei din Piaţa “San Pietro”.

Strigând „Allah Akbar”, un tânăr a atacat mulţimea într-o zonă turistică din Paris

La Paris, sâmbătă seară, o persoană a fost ucisă, iar alte patru, rănite, după ce un bărbat în vârstă de 21 de ani a atacat mai mulţi trecători cu un cuţit, strigând: „Allah Akbar!” Atacul s-a petrecut în apropierea Operei, zonă cunoscută ca fiind foarte frecventată de turişti, au anunţat autorităţile franceze. Atacatorul a fost împuşcat mortal de poliţişti.

Martorii au explicat momentele de panică şi au descris cum, speriaţi, au început să fugă de pe stradă pentru a se ascunde în restaurante.

Procurorul francez Francois Molins a declarat că unitatea antiterorism va lansa o investigaţie, ţinând cont de modul de operare al agresorului.

Tânărul figura ca suspect și era în evidenţa serviciilor franceze de informaţi și în registrul pentru siguranţă naţională al serviciilor franceze de informaţii. Acest registru cuprinde peste 10.000 de persoane suspectate printre altele și de radicalism islamic sau care au legături cu grupările teroriste, dar şi membri ai grupărilor de extremă-dreapta.

Preşedintele Emmanuel Macron a lăudat poliţiştii pentru „neutralizarea teroristului” și a declarat că Franţa „nu va ceda niciun centimetru duşmanilor libertăţii”. Statul Islamic a revendicat atacul și și-a intensificat apelurile către militanţi să lanseze atacuri în ţările lor de origine.

Atac grav în Australia

Şapte persoane (patru adulţi și trei copii) au murit în cel mai grav atac armat din Australia din ultimii 22 de ani, după ce un bărbat a deschis focul în Osmington, un oraş de 135 de persoane din sud-vestul ţării. Doua arme de foc și doi adulţi decedaţi au fost găsiţi în afara casei, iar restul de cinci oameni decedaţi în casă.

Autorităţile au dat asigurări că nu sunt motive de îngrijorare faţă de un posibil pericol public și nu au furnizat mai multe detalii privind posibilele cauze care au dus la acest masacru.

Potrivit autorităţilor locale, şase dintre persoanele decedate erau victime, iar al şaptelea era agresorul care s-a sinucis după ce a comis crimele.

După masacrul din 1996, din Port Arthur, Australia, unde 35 de persoane au fost ucise și alte 23 au fost grav rănite, s-au luat măsuri dure în ceea ce privește deţinerea permiselor de armă şi s-a instituit un program de buyback pentru armele de foc.

Potrivit legilor din Australia, agricultorilor le este permis să deţină arme pentru a se apăra de animalele sălbatice. Însă pistoalele și puștile automate și semiautomate sunt interzise în spaţiul public.

România, la deschiderea Ambasadei SUA la Ierusalim

La recepţia de la Ierusalim organizată duminică seara, înainte de deschiderea Ambasadei SUA, România a fost reprezentată de însărcinatul cu afaceri, Ovidiu Ierulescu. Alături de el, au mai participat diplomaţi din Ungaria, Cehia şi Austria. România alături de Ungaria, Cehia şi Austria sunt, de altfel, singurele ţări din Uniunea Europeană care au răspuns invitaţiei la eveniment. Celelalte state au refuzat invitaţia de a participa la ceremonie, întrucât sunt împotriva mutării ambasadei la Ierusalim.

Recepţia a fost organizată de ministrul de externe al Israelului la Ierusalim. A fost prezent întreg cabinetul israelian, dar şi Ivanka Trump, iar data ceremoniei de deschidere a fost stabilită pentru a coincide cu cea de-a 70-a aniversare a Israelului.

Ţara noastră a fost reprezentată la nivel oficial la evenimentul de duminică seara, nu însă și la „deschiderea oficială”, întrucât nu a fost lansată o invitaţie de participare, a confirmat Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe din România.

Intenţionat, oficialii SUA nu au invitat la aceste evenimente niciun ambasador european, pentru a evita eventuale situaţii jenante, care ar putea fi provocate de opoziţia faţă de această decizie de mutare a ambasadei în Ierusalim, a precizat The Telegraph.

Politică moderată în partidul de extremă-dreapta din Ungaria

Tamas Sneider, noul lider al Partidului ungar de extremă-dreapta Jobbik, a fost ales sâmbătă, rolul acestuia fiind să menţină politica moderată care de cinci ani stă la baza funcţionării partidului.

Noul lider, în vârstă de 45 de ani, care respinge acuzaţiile conform cărora ar fi condus în trecut o bandă de skinheads, a fost ales în cadrul unui congres al partidului după demisia de luna trecută a influentului său predecesor Gabor Vona, a anunţat un purtător de cuvânt al formaţiunii.

Înaintea votului, Sneider a dat asigurări, că viziunea politică a Jobbik va fi „în mare parte similară” cu cea actuală, chiar dacă formaţiunea are nevoie de reforme structurale, și a subliniat că proiectul transformării Jobbik într-un partid „al poporului” trebuie să continue, în ciuda rezultatelor electorale dezamăgitoare.

Sneider a fost ales cu 54% din voturi, în timp ce rivalul său, Laszlo Toroczkai, adeptul unei poziţii extrem de dure împotriva imigraţiei, a obţinut 46% din voturi.

Pavel Filip, premierul Republicii Moldova, respinge reunificarea cu România

„Republica Moldova va rămâne un stat suveran şi independent de România”, a declarat premierul moldovean Pavel Filip, excluzând o reunificare cu România, în pofida unor îndemnuri ca fosta republică sovietică să se unească cu ţara noastră, scrie The Guardian.

Deși Filip aspiră la o apropiere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, în privinţa României, acesta a declarat că „s-au spus prea multe despre reunificare, identitate, limbă şi vreau să văd o dezvoltare concretă a ţării. (…) Toate aceste probleme legate de sentimente trebuie lăsate pentru vremuri mai bune.”

Opoziţia sa faţă de o reunificare este împărtăşită de o majoritate a moldovenilor, dar este susţinută de 32% din populaţie, potrivit datelor unui sondaj recent. De asemenea, Republica Moldova este împărţită între moldoveni care doresc relaţii mai apropiate cu Rusia – precum preşedintele moldovean prorus Igor Dodon – şi cei care, la fel ca Filip, consideră că partidele proeuropene vor obţine victoria în alegerile parlamentare din această toamnă. Potrivit unei recent sondaj Imas, 60% dintre moldoveni ar vota în favoarea aderării la UE.

Cunoscut drept Basarabia, acest teritoriu a intrat în componenţa României Mari în 1918, dar a trecut sub control sovietic în 1940 și s-a afirmat ca ţară independentă în 1991, după colapsul Uniunii Sovietice.

Papa Benedict scrie o carte

Papa Benedict al XVI-lea ilustrează relaţia dintre credinţă și politică într-o carte care conţine o prefaţă semnată de papa Francisc.

„Aceasta este singura carte care adună cele mai semnificative discursuri și eseuri despre temele politice ale lui Ratzinger /Benedict al XVI-lea”, a declarat Tracey Rowland, profesor de teologie la Universitatea din Notre Dame, Australia.

Această carte va avea o valoare enormă pentru toţi catolicii implicaţi în viaţa publică, precum și pentru studenţii de etică și teorie politică. Aceasta este probabil o lucrare de referinţă în domeniul teoriei și teologiei politice catolice.

Vorbind despre Benedict al XVI-lea, Francisc a declarat că „el a elaborat și propus o viziune creștină a drepturilor omului capabilă să chestioneze atât la nivel teoretic, cât și practic regimul totalitar al statului marxist și ideologia ateistă pe care se baza”.

Bucureștiul și problemele legate de riscul seismic

În 2018, Bucureştiul a ajuns în topul european al problemelor legate de riscul seismic. Lipsa măsurilor de prevenire, dar și slaba implicare a autorităţilor fac din București capitala europeană cu cele mai mari probleme legate de riscul seismic.

În Capitală există 174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, şi 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public, conform celor mai recente informaţii făcute publice de Primăria Municipiului Bucureşti și publicate în raportul pe 2018 al Ordinului Arhitecţilor din România. Alte 330 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce şase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.

Deși reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate legislativă guvernamentală încă din 1994, odată cu adoptarea Ordonanţei nr. 20 a guvernului, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, până în prezent, foarte puţine dintre aceste clădiri au fost reabilitate.

Cu toate acestea, programul nu a avut efectele dorite. „Eşecul programului de diminuare a riscului seismic este cauzat de lipsa de transparenţă a programului, lipsa de informare şi implicare a cetăţenilor, impunerea soluţiei şi a executantului fără consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie să le suporte, fără a avea posibilitatea de a cunoaşte detalii şi de a negocia, lipsa de facilităţi (mutarea locatarilor, sprijin pentru proprietarii cu posibilităţi reduse etc.)”, se arată în raportul arhitecţilor.

Cât mai erupe vulcanul Kilauea?

Volumul de magmă din lac a scăzut semnificativ, însă experţii avertizează că va urma o erupţie vulcanică de proporţii. Potrivit specialiştilor, nivelul lavei în conul vulcanic a scăzut, la fel ca şi cel al emisiilor de gaze și au anunţat că localnicii de pe insulă se pot aştepta şi la ploi acide, din cauza substanţelor toxice emise în timpul erupţiei.

Presiunea magmei nu a scăzut și nu există semne că s-ar întâmpla lucrul acesta, a declarat Hazel Rymer, profesor de volcanologie la Universitatea Deschisă. Vulcanologii anticipează noi erupţii puternice.

Kilauea, unul dintre cei mai activi vulcani din lume, a erupt la începutul lunii mai, iar râurile de lavă care avansează încet în zona Leilani Estates ating temperaturi de peste 1.000 de grade C. Gazele otrăvitoare emanate prin fisurile din pământ au forţat sute de oameni de pe Big Island, Hawaii, să își părăsească casele.

Vulcanul Kilauea a erupt continuu timp de 35 de ani, și a fost activ de mii de ani.

Reamintim că cel puţin 26 de case au fost distruse și mai mult de 1.700 de persoane au fost evacuate din comunităţile Leilani Estates și Lanipuna Gardens după erupţia vulcanului Kilauea din Hawaii, de la începutul lunii mai.