Este pace între Coreea de Nord și Coreea de Sud

194

La şaizeci şi cinci de ani după încetarea războiului coreean, președintele sud-coreean, Moon Jae-in, şi președintele nord-coreean, Kim Jong-un, au anunţat sfârșitul războiului dintre cele două ţări și denuclearizarea Peninsulei Coreea.

Într-un summit remarcabil de o zi, în prima întâlnire dintre liderii celor două ţări din ultimii zece ani, cei doi președinţi s-au îmbrăţișat, au plantat un copac al păcii la frontiera intercoreeană și au avut o discuţie privată timp de mai mult de treizeci de minute. Ulterior, au semnat Declaraţia Panmunjom pentru Pace, Prosperitate și Unificare în Peninsula Coreeană.

În discursuri separate, cei doi lideri au promis o nouă eră. Adresându-se pentru prima oară presei din întreaga lume, Jong-un a spus că populaţia coreeană „va fi reunită ca o singură ţară”, iar Jae-in a precizat că „nu va mai fi război pe Peninsula Coreeană”. Ambii lideri au fost de acord să ţină legătura telefonic și să se întâlnească din nou la Phenian, în toamnă.

Deși lupta s-a încheiat cu şaizeci şi cinci de ani în urmă, rănile războiului și efectele deceniilor de tensiune sunt încă foarte evidente. Familiile rămân împărţite, nu pot să se viziteze, iar unii dintre care au pierdut rude acum zeci de ani nu știu ce s-a întâmplat cu cei dispăruţi. În aceste condiţii, cincizeci şi unu de persoane din Programul de Revizitare a Coreei de către Veteranii de Război, s-au adunat pentru a-și aminti de rudele lor pierdute în conflict și pentru a sprijini pacea și reunificarea.

Totuși, cu privire la Zona Demilitarizată (DMZ) care separă Coreea de Nord și Coreea de Sud, s-au spus puţine detalii concrete în timpul ceremoniei. Declaraţia Panmunjom a fost orientată în mare măsură spre specificul capacităţilor nucleare ale Phenianului și nu a stabilit ceea ce ar aștepta Coreea de Nord în schimbul denuclearizării.

Totodată trebuie spus că angajamentul de a pune capăt războiului coreean se confruntă cu obstacole majore – orice acord de pace finală trebuie să implice China și SUA, ambii participanţi la conflictul iniţial care a început în 1950, când Armata Populară a Coreei de Nord a invadat Sudul. Pentru a se marca încheierea războiului coreean, niciun tratat de pace nu a fost semnat vreodată, ci doar un armistiţiu în 1953, semnat de SUA, Coreea de Nord și China, deci, din punct de vedere tehnic, peninsula rămâne în continuare în armistiţiu.

Președintele american, Donald Trump, care urmează să se întâlnească cu Jong-un peste câteva luni, a salutat summitul. „Războiul din Coreea se termină. (…) După un an turbulent în care s-au lansat rachete și teste nucleare, a avut loc o întâlnire istorică între Coreea de Nord și Coreea de Sud. (…) Lucrurile bune se întâmplă, însă numai timpul va demonstra aceasta, a declarat Trump.

Și China a salutat rezultatul summitului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lu Kang, a felicitat ambele părţi și a declarat că „sperăm că toate partidele importante vor păstra impulsul dialogului, vor colabora pentru a promova denuclearizarea Peninsulei Coreene și procesul de reglementare politică a peninsulei și vor fi dispuse să păstreze un rol pozitiv în acest scop”.

Întrebarea-cheie este dacă Coreea de Nord va renunţa cu adevărat la programul său de arme nucleare. „Formularea Declaraţiei Panmunjom se referă la denuclearizarea peninsulei, ceea ce ar putea însemna mișcarea activelor strategice ale Statelor Unite și o denuclearizare mai degrabă pe etape decât o denuclearizare rapidă – ceea ce contrazice punctul de vedere al SUA”, a explicat analistul Evan Rees de la Stratfor Asia Pacific.

Kim Jong Un a declarat că speră că nu vor exista eventuale dezacorduri privind implementarea condiţiilor de pace, sugerând că un acord definitiv este departe de a fi stabilit pe deplin. În relaţiile dintre cele două Coreei au mai existat acorduri de reconciliere, cooperare şi neagresiune soldate cu atacuri militare, ceea ce a făcut ca frontiera dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud să fie cea mai puternic militarizată din lume.

Critici susţin că Jong-un încearcă să îmbunătăţească relaţiile cu Coreea de Sud pentru a scăpa de sancţiunile care afectează din ce în ce mai mult economia Nordului. Mulţi conservatori din Coreea de Sud se tem că obiectivul Nordului rămâne acela de a fi recunoscut ca o putere nucleară în schimbul îngheţării programelor nucleare și intercontinentale cu rachete balistice.

Analiștii au avertizat că, odată cu începerea negocierilor cu Statele Unite, Coreea de Nord ar putea să încerce să blocheze discuţiile de reducere a armamentului nuclear. În lipsa stabilirii unei „baze ferme privind dezarmarea nucleară verificabilă a Coreei de Nord, majoritatea celorlalte angajamente din acord sunt simple dorinţe”, a explicat David Albright, președintele Institutului pentru Știinţă și Securitate Internaţională din Washington.

Pentru a preveni acest lucru, Coreea de Sud și Statele Unite încearcă să convingă Coreea de Nord să accepte un calendar specific pentru denuclearizarea completă: cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de sfârșitul mandatului lui Trump, la începutul anului 2021, notează The New York Times.

„Întrucât așteptările sunt ridicate, la fel este și scepticismul. (…) În trecut, am ajuns la înţelegeri mari, dar nu au fost puse în aplicare mai mult de zece ani. Există oameni care sunt sceptici că rezultatele reuniunii de astăzi vor fi implementate corect”, a declarat Jong-un.

Deși cu câteva luni în urmă, sud-coreenii considerau că președintele Trump este la fel de periculos ca liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, acum atât președintele Coreei de Sud, cât și oficiali din Seul consideră că Trump ar merita un Premiu Nobel pentru că a ajutat la începerea procesului de pace în peninsula coreeană. Sudul crede că presiunea puternică din partea lui Trump, manifestată prin stabilirea unor sancţiuni economice și prin ameninţări militare, a fost în mare măsură responsabilă de forţarea lui Jong-un să vină la masa negocierilor.