Hitler 2.0 sau cum se repetă istoria. Politicienii, îngrijoraţi de succesul extremei de dreapta

69

Pentru mai mult de doi ani, elitele politice din Europa s-au luptat pentru a salva moneda unică, adoptând un program german de austeritate şi rigoare fiscală. În alegerile din Franţa de duminică, la Palatul Regal din Haga, luni, şi în Piaţa Wenceslas din Praga sâmbătă, prescripţiile economice ale clasei de guvernare s-au ciocnit cu electoratul, creând o mişcare anti-putere, susţinută de extremele politice de dreapta, care au răsturnat deja guvernul olandez.

Duminică, preşedintele în exerciţiu al Franţei, Nicolas Sarkozy, a pierdut primul tur al alegerilor prezidenţiale în faţa contracandidatului său socialist, Francois Hollande. Dar ce a îngrijorat mai mult pe partenerul său german, cancelarul Angela Merkel, cât şi pe alţi politicieni europeni, a fost plasarea pe locul trei în alegeri, a reprezentantului extremei de dreapta franceze, Marine Le Pen, care a câştigat 17,9% din voturi, cel mai mare scor din istoria partidului. Precedentul record datează din 2002, când tatăl lui Marine, Jean-Marie Le Pen, a obţinut 16,86%.

„Le Pen şochează Franţa cu votul istoric al extremei drepte", scria luni France 24, cu referire la rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, despre care cancelarul german a spus că este un scor „îngrijorător". La rândul lui, Sarkozy a afirmat că „trebuie dat un răspuns" votului alegătorilor Frontului Naţional (partidul lui Le Pen), care aproape că şi-a dublat scorul între 2007 şi 2012.

Întrebat despre rezultatul fiicei sale, Jean-Marie Le Pen a spus că este „un succes foarte frumos. Franţa vrea să se schimbe în profunzime şi să revină la valorile naţionale". Aceste valori naţionale, cuprinse în promisiunile de campanie ale fiicei sale, promit izbăvirea francezilor de muncitorii imigranţi, care „îmbolnăvesc Franţa".

„Toate acestea sunt remediile ultraliberale pe care liderii Europei ni le impun de 20 de ani. Cu cât ne impun mai mult aceste remedii, cu atât suntem mai bolnavi", a explicat Marine Le Pen pentru Europe1, despre liberalizarea completă a pieţei muncii în Uniunea Europeană, care le va permite românilor şi bulgarilor să intre în concurenţă cu muncitorii francezi. Le Pen, care s-a autointitulat ca „suflul schimbărilor radicale", a afirmat în repetate rânduri că legile care vizează imigraţia sunt prea lejere.

La reuniunea unui consiliu, luni, miniştrii de externe ai UE şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sănătatea politică a Europei, şi în special, cu privire la performanţa lui Le Pen, relatează EUobserver.

„Mă îngrijorează sentimentele care sunt împotriva societăţilor deschise, împotriva unei Europe deschise," a declarat ministrul de externe suedez, Carl Bildt. Ministrul de externe din Austria, Michael Spindelegger, a spus că rezultatul „trebuie să ne dea hrană pentru gândire."

Jean Asselborn, ministrul Luxemburgului a acuzat direct actualul lider francez, Nicolas Sarkozy, că a contribui la rezultat, prin rigidizarea retoricii sale şi prin atacarea politicilor de bază ale UE.

„Dacă repeţi în fiecare zi că trebuie să schimbăm Schengen, că trebuie să avem o politică de imigraţie rigidă, că trebuie să vorbim despre excepţionalismul francez, dai apă la moară Frontului Naţional," a spus Asselborn.

În Olanda, lucrurile au luat o turnură neaşteptată, după ce decizia partidului de extremă dreapta PVV de a retrage sprijinul guvernului, a dus la demisionarea premierului olandez, Mark Rutte, şi a întregului său cabinet, aruncând Olanda în pragul alegerilor anticipate.

Partidul de extremă dreapta al Olandei a fost acuzat de multe ori, în ultimele luni, de către Parlamentul European, pentru adoptarea acelorlaşi viziuni asupra imigrării, ca şi Le Pen. În februarie, PVV a lansat un site discriminatoriu la adresa imigranţilor est-europeni, invitând olandezii să vorbească negativ despre muncitorii români, bulgari sau polonezi.

În şedinţa de luni, Comisia Europeană a declarat că toţi liderii europeni împart vina creşterii popularităţii partidelor anti-europene. „Responsabilitatea este împărţită între toţi liderii EU, dar şi noi facem parte din ei, aşa că suntem pregătiţi să înfruntăm asta", a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Baily, care însă a respins ideea că măsurile de austeritate ar putea să aibă o contribuţie la această tendinţă.