Guvernul italian ia măsuri împotriva fenomenului „fake news”

393

Într-un efort de a preveni un posibil impact al știrilor false asupra alegerilor parlamentare din luna martie a acestui an, guvernul italian a creat un portal online unde oamenii pot raporta ceea ce li se pare a fi fake news.

Pentru a reclama o astfel de informaţie, cetăţeanul de rând trebuie să își lase adresa de e-mail, alături de sursa unde a găsit dezinformarea și de reţelele sociale care au promovat-o, pe portalul de pe site-ul Polizia Postale, o unitate a Poliţiei de stat care investighează criminalitatea cibernetică. Informaţiile sunt verificate și, dacă contravin realităţii, se pot lua o serie de măsuri, printre care și acţionarea în justiţie. În cazurile în care nu s-au încălcat legi, Poliţia va confirma public acurateţea informaţiilor respective.

Fenomenul fake news a luat amploare în Italia, unde rapoarte despre informaţii false sunt publicate zilnic în jurnalele de știri, conform declaraţiilor lui Michelangelo Coltelli, fondatorul unui site care se ocupă cu demascarea acestui tip de informaţii. Iniţiativa guvernului vine la un an după ce câteva mii de italieni au semnat o petiţie împotriva știrilor false, iniţiată de Laura Boldrini, președinta Camerei Deputaţilor.

Cu toate acestea, există mai multe voci care își exprimă îngrijorarea faţă de implicarea politică în acest tip de efort. „Ori de câte ori poliţia are sarcina de a delimita adevărul de fals în știri cu conţinut politic, cei cărora le pasă de democraţie ar trebui să fie îngrijoraţi. (…) Cetăţenii din democraţiile sănătoase nu au nevoie să fie protejaţi de falsitatea informaţiilor în acest mod: ei ar trebui să-și poată exercita liber judecata, fără intervenţii din partea autorităţilor statului – mai ales a poliţiei”, a declarat jurnalistul Fabio Chiusi.

Problema combaterii știrilor false devina una sensibilă atunci când este pusă în joc libertatea de exprimare. Iniţiativa guvernului italian, care nu explică în ce mod poliţia va verifica ce este fals, lucru care va face foarte greoaie lupta de refacere a reputaţiei jurnaliștilor acuzaţi pe nedrept, deschide posibilitatea unor încălcări ale libertăţii de exprimare, subliniază Arianna Ciccone, fondatoare a Festivalului Internaţional de Jurnalism. „De ceea ce avem nevoie este ca jurnaliștii să își verifice sursele, din moment ce o mulţime de informaţii false apar direct în ziare, nu doar pe reţelele de socializare”, sugerează Coltelli.

Problema știrilor false preocupă mai multe ţări ale Uniunii Europene, iar Italia nu este prima care iniţiază proiecte împotriva acestui fenomen. Având ca scop „protejarea democraţiei”, președintele francez, Emmanuel Macron, a promis să introducă în săptămânile următoare o lege care „să interzică știrile false pe internet” în timpul campaniilor electorale franceze. Noua legislaţie privind activitatea online va cere o mai mare transparenţă în ceea ce privește conţinutul sponsorizat, astfel că site-urile web vor trebui să spună cine le finanţează și cu ce sume, iar sumele de bani pentru sponsorizarea materialelor de știri vor fi limitate.

„Mii de conturi de propagandă se răspândesc în întreaga lume prin reţelele de socializare, în toate limbile – minciuni inventate pentru a distruge reputaţia funcţionarilor politici, personalităţilor, figurilor publice, jurnaliștilor”, a declarat Macron. În timpul campaniei electorale din primăvara anului 2017, președintele francez a fost obiectul diferitelor știri false despre presupuse conturi offshore. El a depus o plângere după ce Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional, a citat surse false acuzându-l de plasarea fondurilor într-un cont offshore în Bahamas.

Germania, de asemenea, prin aplicarea unei legi care a intrat în vigoare în octombrie 2017, cere site-urilor de social media să elimine discursurile de ură, știrile false și materialele ilegale. Legea le oferă reţelelor 24 de ore să acţioneze după ce le-a fost adus la cunoștinţă care sunt materialele problematice. Amenzile pentru nerespectarea legii ajung până la 50.000 de euro.

Problema principală care se observă la toate aceste iniţiative legislative este că știrile false nu au fost clar definite. Termenul rezistă unei definiţii stricte, iar lipsa unor contururi clar definite denotă faptul că guvernul ar putea viza pur și simplu orice discurs care nu îi este agreabil drept unul „fake”. În plus, iniţiativa guvernului italian de a deschide un portal ar putea fi un prilej de abuz pentru cei care, în loc să se angajeze în discuţii constructive, preferă să îi neutralizeze pe cei de opinii opuse.

Nimeni nu pare să fie imun la valul de neîncredere care se manifestă în societate, în special pe reţelele de socializare, iar deocamdată propunerile politicienilor par doar să le ofere guvernelor un control mai direct asupra mass-mediei.