Lider de sindicat: Săptămâna de lucru de 4 zile este o ţintă realistă

69

Avansurile în tehnologie fac din săptămâna de lucru de patru zile o ţintă realistă pentru majoritatea angajaţilor până la finele acestui secol, a anunţat liderul Congresului Sindicatelor din Marea Britanie.

Avansurile în tehnologie fac din săptămâna de lucru de 4 zile o ţintă realistă pentru majoritatea angajaţilor până la finele acestui secol, a anunţat liderul Congresului Sindicatelor din Marea Britanie.

„Dacă în secolul XIX, sindicatele cereau reducerea orelor de muncă la opt ore pe zi, iar în secolul XX am câștigat dreptul la două zile de weekend și concediu plătit, pentru secolul XXI creștem din nou ambiţiile. Eu cred că până la finalul secolului putem avea o săptămână de lucru de 4 zile, cu un venit decent pentru toată lumea. Este timpul să împărţim averea derivată din noile tehnologii, nu să permitem ca ea să rămână blocată la nivelul celor din top”, a declarat Frances O’Grady, la întâlnirea anuală a sindicatelor din Marea Britanie.

Un raport întocmit de organizaţie subliniază faptul că economiștii de după al Doilea Război Mondial preconizau că săptămâna de lucru se va fi redus la 15 ore până acum și totodată arată că majoritatea englezilor înclină în prezent spre trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Deocamdată însă, realitatea arată faptul că „noile tehnologii intensifică programul de lucru” și că tendinţa este de a ne întoarce la o cultură a muncii în care angajaţii trebuie să fie disponibili non-stop, mai arată raportul.

De aceea, sindicatele își asumă rolul de a lupta în prima linie pentru a împiedica acest fenomen, care include și dreptul de a merge în inspecţie la companii precum Amazon, în ale cărei depozite se zvonește că oamenii sunt trataţi ca roboţi și că muncesc până la epuizare.

Peste tot în lume începe să se audă strigătul angajaţilor epuizaţi. Americanii lucrează 4 săptămâni în plus pe an faţă de acum 40 de ani, iar până la 80% dintre ei suferă de niveluri ridicate de stres la locul de muncă, jumătate admiţând că sunt atât de epuizaţi, încât au nevoie de ajutor profesionist să poată face faţă. Sindromul burnout, suprasolicitarea cronică în primul rând a intelectului și a funcţiilor psihice la locul de muncă, s-a extins spre mai toate categoriile profesionale, pe măsură ce angajaţii au devenit apelabili și în afara orelor de serviciu. Mulţi dintre noi își încep ziua de lucru răspunzând la e-mailuri de pe mobil în drum spre serviciu, deși drumul spre serviciu nu este considerat timp de lucru.

Din cauza acestui fenomen, tot mai multe voci cer ca aceste ore să fie considerate ca parte din program și să fie remunerate corespunzător. În unele ţări însă, guvernele au luat decizia de a interzice prin lege ca angajatorii să își deranjeze angajaţii cu telefoane sau e-mailuri în afara orelor de muncă, în afara situaţiilor de urgenţă. Franţa și Germania, de exemplu, protejează acum dreptul angajatului „de a se deconecta de la tehnologie” după orele de serviciu.

Unele companii iau însă măsuri și fără să fie obligate prin lege. Unele își trimit managerii la instruiri care să îi ajute să își gestioneze programul astfel încât să respecte echilibrul dintre muncă și timp liber al angajaţilor, iar altele întrerup automat sistemele de comunicare după orele de serviciu. Antreprenori de IMM-uri au încercat chiar și schema de lucru de 4 zile pe săptămână, cu rezultate care au arătat că flexibilitatea programului și reducerea orelor de muncă au dus la mai multă productivitate. Cu toate acestea, asemenea rezultate nu pot fi generalizate la orice tip de companie, cu orice profil și orice număr de angajaţi. Deocamdată.

Dacă acest subiect v-a stârnit curiozitatea, vă recomandăm să citiţi și o analiză în profunzime aici.