Studiu: scorurile IQ sunt în scădere din anii ‘70

118

Până anul acesta, când a fost detronată de Finlanda, Norvegia a fost în vârful clasamentului mondial al fericirii, alcătuit de Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă (SDSN), un program mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Însă, pe lângă faptul că și-a pierdut poziţia de prim lider în acest top global, Norvegia a mai primit o veste neplăcută anul acesta. Potrivit unei echipe de la Centrul de cercetare economică Ragnar Frisch, din Norvegia, scorurile înregistrate la testele IQ în ultimele decenii în această ţară sunt pe un trend descendent. Explicaţiile oferite de oamenii de știinţă fenomenului îngrijorător pe care l-au constatat în Norvegia s-ar putea aplica și în ţările care reproduc aceleași circumstanţe, dar care încă nu și-au analizat pe termen lung scorurile IQ.

Încet, dar sigur, rezultatele obţinute de tinerii norvegieni proaspăt recrutaţi în armată, în perioada 1970-2009, au scăzut vizibil de la un an la altul. Cercetarea publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, de către Bernt Bratsberg și Ole Rogeberg, a luat în calcul nu mai puţin de 730.000 de teste IQ. Studiul a constatat o scădere cu, în medie, 7 puncte per generaţie, iar oamenii de știinţă au explicat că acesta reprezintă inversul tendinţei observate în deceniile anterioare decadei ’70.

Psihologii se obișnuiseră atât de mult să măsoare progresul continuu al inteligenţei umane încât puseseră și un nume acestei tendinţe: efectul Flynn.

Fenomenul invers, în schimb, este atât de recent documentat încât nici măcar nu are încă un nume. El a fost constatat și în alte ţări care monitorizează fluctuaţiile inteligenţei populaţiei, unul dintre cele mai recente exemple fiind Marea Britanie, care a observat încă din anul 2005 o scădere a nivelului IQ la populaţia tânără.

Experţii în domeniu sugerează că de vină pentru această scădere ar putea fi modificările aduse acelor factori despre care se știa din studiile asupra efectului Flynn că sunt benefici pentru cultivarea inteligenţei. Mai multe teorii puneau aparenta deșteptare a minţii umane pe seama unei alimentaţii mai bune, a unui acces la sănătate mai bun, a educaţiei, altfel spus, pe seama stilului de viaţă. Culmea, tot stilul de viaţă stă și în spatele declinului observat recent. Mai exact, modificările negative aduse acestuia, între care cercetătorii numesc doar faptul că încă din copilărie petrecem mai puţin timp citind și mai mult timp jucând jocuri pe calculator. Pe lângă stilul de viaţă care diferă de la o familie la alta, schimbările aduse sistemului educaţional ar putea și ele constitui un factor de influenţă, spun oamenii de știinţă.

În tot acest timp, vestea bună este că, așa cum spun autorii studiului, „declinul poate fi complet recuperat, de la nivelul familiei”. Altfel spus, familiile care cultivă un stil de viaţă sănătos pot, simultan, să cultive inteligenţa copiilor lor și, implicit, a naţiunii.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.