Instituţiile olandeze, reticente la aplicarea legii împotriva vălului islamic

140

Începând de astăzi, în Olanda intră în vigoare o lege care interzice purtarea de îmbrăcăminte care acoperă faţa, în clădiri publice sau în mijloacele de transport.

Potrivit acesteia, veșmintele care acoperă faţa nu mai pot fi purtate în instituţii publice, cum ar fi şcoli, spitale, birouri guvernamentale sau în autobuze şi trenuri. Persoanele care refuză riscă să nu poată intra în clădirile publice și să primească amenzi de cel puţin 150 de euro. Deși legea se referă și la cagule ori la alte obiecte de îmbrăcăminte care fac dificilă identificarea purtătorului, ea este privită ca o reglementare îndreptată împotriva vălului islamic integral, de tip burqa sau niqab, fiind adoptată la iniţiativa partidului antimusulman Freedom („Libertate”).

Momentan însă, interdicţia rămâne controversată, fiind calificată drept neprioritară de către Poliţie și „inaplicabilă de către companiile de transport public. Angajaţilor acestora li s-a cerut să informeze pasagerele purtătoare de văl despre noua lege, dar să le permită accesul în mijloacele de transport. Primarul Amsterdamului, Femke Halsema, a declarat că o astfel de reglementare „nu se potrivește unui oraș precum Amsterdamul”. Analiștii se așteaptă, de asemenea, ca și Rotterdamul și Utrechtul să ignore legea, iar Federaţia Olandeză a Centrelor Medicale Universitare a transmis că aplicarea acesteia nu intră în competenţa spitalelor.

Mulţi consideră vălul integral drept un simbol al asupririi femeii în islam, dar criticii interdicţiilor de acest fel le privesc drept încălcări ale libertăţii religioase. Partidul islamic Nida, din Rotterdam, ca și antreprenorul și activistul algerian Rachid Nekkaz, și-au a declarat disponibilitatea de a plăti eventualele amenzi.

Numărul exact al femeilor care poartă văl în Olanda nu este cunoscut, însă un studiu din 2009 al Universităţii din Amsterdam estima că numai 100 de persoane poartă cu regularitate vălul și până la 400 de femei îl poartă ocazional.

Franţa, Austria, Danemarca, Belgia, Letonia și Bulgaria au interdicţii similare referitoare la acoperirea feţei în spaţiile publice, în timp ce alte state europene, precum Germania, Spania sau Italia, au interdicţii locale. Astfel de legi au stârnit controverse aprinse în raport cu respectarea drepturilor omului, atrăgând critici din partea organizaţiilor precum Amnesty International sau ONU. Totuși, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că acest tip de reglementări nu contravine Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.