Cât de periculoasă este tuberculoza?

1192

Tuberculoza este considerată „al doilea cel mai mare criminal mondial cauzat de un singur agent infecţios", fiind depășită doar de infecţia cu virusul HIV care provoacă SIDA, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În fiecare zi, zeci de români contractează această maladie, iar rata mortalităţii depășește media europeană.

Circa 8,6 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză în 2012, arată estimările OMS. Nu mai puţin de 1,3 milioane de bolnavi de tuberculoză au murit din cauza afecţiunii.

În același timp, se estimează că „circa o treime din populaţia lumii suferă de tuberculoză în stare latentă, lucru care înseamnă că oamenii au fost infectaţi cu bacteria care provoacă boala, dar nu sunt (încă) bolnavi și nu pot transmite afecţiunea”, scriu experţii OMS.

O persoană infectată cu virusul are un risc de circa 10 procente de a dezvolta boala pe parcursul vieţii. Pericolul crește însă în cazul persoanelor care suferă de diabet sau de malnutriţie, care sunt infectate cu HIV ori care fumează.

Numărul copiilor care contractează în fiecare an tuberculoza s-a dublat în prezent, avertizează experţii de la Harvard Medical School și Bringham and Women’s Hospital (BWH). Dacă în 2012, datele OMS estima că există 500.000 de copii bolnavi, în prezent numărul lor a atins un milion. De asemenea, circa 32.000 de copiii sunt infectaţi cu un virus care conduce la dezvoltarea unei forme de tuberculoză rezistentă la medicamente. Totodată, experţii avertizează asupra unui alt pericol. „În cazul copiilor, riscul ca tuberculoza să atace alte părţi ale corpului, nu neapărat plămânii, este mult mai mare”, a declarat coorodonatoarea studiului, Helen Jenkins, de la BWH, pentru Reuters.

Tuberculoza în România

Circa 55 de români se îmbolnăvesc în fiecare zi de tuberculoză, iar 4 locuitori ai ţării sunt uciși zilnic de maladie, potrivit statisticilor citate de Agerpres. „În ţara noastră, patru persoane mor zilnic din cauza tuberculozei, adică între 1.200 și 1.500 de oameni pe an. Este ca și cum am avea în fiecare an o revoluţie sângeroasă ca cea din ’89 sau un cutremur devastator ca cel din ’77”, declara în urmă cu doi ani dr. Silvia Asandi, de la Fundaţia Romanian Angel Appeal, pentru România liberă.

Anul trecut, numărul de cazuri noi și recidive a fost estimat la peste 15.000, arată datele Societăţii Române de Pneumologie, citate de Agerpres. Numărul este însă mai mic cu aproape 3.000 de cazuri faţă de situaţia din 2011, când acestea depășeau 18.000. Chiar dacă estimările arată că ţara noastră a făcut progrese în ceea ce privește diminuarea incidenţei afecţiunii, România ocupă poziţia a șasea în ceea ce privește rata mortalităţii cauzate de tuberculoză, într-un clasament care a inclus 17 ţări din Europa, arată datele Institutului de Sănătate Publică. În vreme ce media europeană a ratei mortalităţii prin această afecţiune este de 5,3, în România este estimată la 6,4.

Ce ar trebui să știi despre tuberculoză

Tuberculoza este o boală contagioasă care se transmite pe cale aeriană, de exemplu, atunci când bolnavul strănută sau tușește și astfel răspândește germenii care apoi sunt inhalaţi de o altă persoană, scrie OMS. Oricine este expus potenţialului pericol de a contracta boala, însă riscul este extrem de ridicat în rândul populaţiei tinere.

Majoritatea cazurilor de îmbolnăvire și deces, adică peste 95%, sunt întâlnite în ţările aflate în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, boala este răspândită și în regiunile dezvoltate. Londra este considerată „capitala vest-europeană a bolii”, scrie Agerpres, citând un articol publicat de Financial Times. Numărul total de cazuri de îmbolnăvire cu tuberculoză înregistrat aici poate fi comparat cu cel din ţări precum Irak, Mali, Nigeria sau Brazilia.

Boala atacă, de regulă, plămânii, iar netratată poate conduce la complicaţii, deoarece se poate răspândi în corp prin fluxul sangvin, scriu experţii de la Mayo Clinic. Astfel, tuberculoza poate afecta oasele, rinichii, ficatul, inima și chiar creierul.

Printre simptomele care pot indica prezenţa bolii în organism se numără tusea persistentă (mai mult de trei săptămâni) cu expectoraţie, uneori chiar și cu sânge, febra, transpiraţiile în timpul nopţii, durerile în piept, scăderea în greutate și stările de slăbiciune și oboseală, potrivit OMS. Pentru că acestea se instalează lent, pe parcursul mai multor luni și nu sunt neapărat specifice, adesea bolnavii întârzie să se prezinte la medic, scrie Crucea Roșie Română. Tuberculoza este însă tratabilă, dacă este descoperită la timp, iar tratamentul aplicat pe o perioadă de circa șase luni. În cazul formelor mai agresive, precum TB-MDR (multidrog rezistentă) sau TB-XDR (extensiv rezistentă), care au dezvoltat rezistenţă la medicamente, tratamentul poate dura circa doi ani. Șansele de vindecare sunt mult mai reduse în cazul acestor două forme, comparativ cu tuberculoza nerezistentă.

Un viitor fără tuberculoză?

Prin intermediul procedurii internaţionale înaintate de OMS în scopul tratării tuberculozei, DOTS și cu ajutorul strategiei Stop TB au fost salvaţi circa 22 de milioane de bolnavi de tuberculoză. De asemenea, datele arată că numărul anual de cazuri de îmbolnăvire la nivel global este în scădere. Totodată, în perioada 1990-2012 a fost înregistrată o scădere importantă a ratei mortalităţii cauzate de tuberculoză, de circa 45 de procente.

În regiunea europeană a OMS au fost înregistrate progrese semnificative în scopul eliminării afecţiunii, odată cu adoptarea în perioada 2011-2015 a Planului consolidat de acţiune pentru prevenirea și combaterea tuberculozei multidrog rezistente și extensiv rezistente la tratament, potrivit celui mai recent raport OMS. Instituţia ţintește însă mult mai sus, dorind eliminarea definitivă în următorii 36 de ani. „OMS/Europa îndeamnă statele membre să intensifice eforturile pentru a atinge obiectivul de eliminare a tuberculozei la nivel global până în 2050″.

Experţii din domeniul sănătăţii atrag atenţia asupra necesităţii dezvoltării unei noi game de medicamente pentru tuberculoza rezistentă la tratament, deoarece actualele medicamente nu au mai fost îmbunătăţite de circa 50 de ani scrie Thomas Reuters Foundation. Totodată, este nevoie de investiţii în scopul cercetării și inovării modului de diagnostic al bolii și a prevenirii dezvoltării prin vaccinare, susţin parlamentarii din Grupul celor 7 ţări industrializate și Parlamentul European.