Chiar dacă cifrele ne plasează confortabil sub media europeană a consumului de stupefiante, trendul naţional ascendent al ultimilor ani rămâne îngrijorător, cu atât mai mult cu cât strategiile de prevenire a consumului de droguri și cele de tratare a dependenţei la copii și adolescenţi strălucesc prin absenţă.

Cel puţin 780.000 de români au consumat droguri măcar o dată în viaţă, potrivit Raportului european privind situaţia drogurilor 2018.

La nivel mondial, Europa este o piaţă importantă pentru droguri, atât prin producţia internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte părţi ale lumii, în special din America de Sud, vestul Asiei și din nordul Africii, arată Raportul european privind situaţia drogurilor în 2018.

Piaţa drogurilor ilegale este dificil de monitorizat, dar estimările evaluează piaţa europeană a drogurilor la 24 de miliarde de euro în 2013, primele trei droguri comercializate fiind canabisul (38%), heroina (28%) și cocaina (24%).

Dificultăţile monitorizării sunt date de strategiile de vânzare-cumpărare folosite – o analiză Europol a identificat peste 100 de pieţe globale de tip darknet, în care protagoniștii tranzacţiilor se folosesc de tehnologie pentru a-și ascunde identitatea.

Capturile de droguri ilegale oferă o imagine a mărimii pieţei de droguri – doar în 2016 au fost raportate peste 1 milion de capturi în Europa, incluzând cantităţile mici confiscate de la consumatori, dar și transporturile mari ale traficanţilor și consumatorilor. Numărul cel mai ridicat de capturi a fost înregistrat în Spania, Marea Britanie și Franţa.

La nivelul populaţiei generale (15-64 de ani), prevalenţa consumului oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 4,1%, prevalenţa pentru consumul din ultimul an este de 4,1%, iar cea pentru consumul din ultima lună este de 1,8%, toate cele 3 tipuri de consum înregistrând o creștere. Este concluzia Studiului în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool și droguri (GPS) 2016, efectuat de specialiștii Agenţiei Naţionale Antidrog, care își înnoiesc rapoartele o dată la 3 ani.

În 2016, au fost raportate 1,5 milioane de infracţiuni la regimul drogurilor în cadrul UE, aproape 1 milion dintre acestea având ca obiect consumul sau deţinerea, ceea ce indică o creștere cu 28% faţă de anul 2006.

Estimările spun că peste 92 de milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat droguri ilegale la un moment dat.

Ce se consumă?

În rândul consumatorilor europeni, policonsumul este ceva obișnuit, iar modelele de consum obișnuite variază de la consumul experimental la cel regulat și dependent.

Aproximativ 1% dintre adulţi consumă zilnic canabis sau cel puţin 20 de zile pe lună, 37% dintre aceștia având peste 35 de ani, arată anchetele realizate în rândul populaţiei generale. Consumul de canabis este, de altfel, în creștere în ultimii 10 ani – în ţări ca Finlanda și Irlanda, prevalenţa canabisului la adulţii tineri a ajuns aproape de media europeană, de 14,1%, în timp ce Suedia, Bulgaria sau România (unde prevalenţa este de 5,8%) rămân pe un trend ascendent, dar sub medie.

Pe de altă parte, noile substanţe psihoactive (care se întâlnesc pe piaţă sub diferite nume: „droguri sintetice”, „substanţe euforizante legale”, „săruri de baie” etc.) constituie un risc ridicat de consum pentru populaţiile marginalizate, în timp ce puţini consumatori sunt admiși la tratament pentru probleme asociate acestui tip de droguri. Deși joacă un rol minor pe piaţa europeană, aceste droguri sunt o ameninţare gravă la adresa sănătăţii, predispun consumatorul la abuz și pot provoca moartea prin depresie respiratorie severă.

Se estimează că în 2016, 1,3 milioane de persoane au primit tratament pentru consum de droguri în Uniunea Europeană. Tot în 2016 s-au produs 7.929 de decese cauzate de supradoze cu cel puţin un drog ilegal, jumătate din aceste decese survenind în Marea Britanie și Germania.

România și consumul de droguri

Drogul preferat de consumatorii români rămâne canabisul (cu o prevalenţă de 5,8% de-a lungul vieţii), urmat de noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%; cocaina și LSD,  cu câte 0,7%; ecstasy – 0,5%; ciuperci halucinogene – 0,4%; heroina, amfetamina și ketamina, fiecare cu o prevalenţă de 0,3%.

Potrivit raportului Agenţiei Naţionale Antidrog, o treime dintre consumatorii de canabis au început să consume drogul mai devreme de 19 ani, 43% au situat debutul în intervalul de vârstă 20-24 de ani, iar cea mai mică vârstă de debut a fost 14 ani.

Din cele 587 de cazuri de urgenţe medicale cauzate de consumul de canabis (simplu sau combinat cu alte droguri), 58,3% dintre protagoniști aveau sub 25 de ani, iar 40% erau elevi și studenţi.

La nivel european, numărul consumatorilor de heroină ca drog principal, care își înjectează drogul, a scăzut la 27% în 2016, faţă de 43% în 2006. Totuși nivelul consumului prin injectare rămâne ridicat în România – peste 90% dintre consumatorii de heroină recurgând la injecţii, arată raportul Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA). Și incidenţa infectării cu HIV în urma injectării drogului a atins un nivel record între 2012-2014 (aproximativ 300 de cazuri anual) , în 2016 înregistrându-se 83 de infectări cu acest virus prin această metodă.

În România, ca și în Grecia, două din trei cazuri noi de HIV asociate consumului de droguri injectabile au fost diagnosticate tardiv, arată raportul european amintit.

În 2016, 19 cazuri de deces au fost asociate în mod direct consumului de droguri, iar în 2015, 21 de decese, jumătate dintre persoanele decedate din această cauză având vârsta între 25 și 29 de ani.

În același timp, dezincriminarea consumului de etnobotanice în România, cu sancţionarea exclusivă a vânzătorului, a îngrijorat specialiștii, care se tem de o escaladare a consumului.

„Nu putem compara etnobotanicele cu nicio altă categorie de droguri“, avertizează psihologul Mihai Copăceanu, care declară că măsura va avea un impact distrugător asupra sănătăţii celor tentaţi de aceste droguri.

„Etnobotanicele te omoară“, susţine și Adrian Abagiu, de la Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş”, din București, susţinându-și afirmaţia cu cazurile dramatice cu care s-a întâlnit. Unii pacienţi au făcut crize de epilepsie și paranoia, dezvoltând probleme cerebrale ireversibile de la un consum de jumătate de gram pe zi.

„Sunt persoane care s-au drogat 15 ani cu heroină şi nu au avut aceleaşi probleme cerebrale pe care le-au întâmpinat cei care au consumat etnobotanice. Şi nici nu au murit aşa mulţi“, a declarat medicul. Ceea ce agravează situaţia este că 91% dintre consumatorii de etnobotanice sunt de vârstă foarte tânără, 15-24 de ani, potrivit raportului ANA.

De altfel, din cele 3.060 de cazuri de urgenţe medicale cauzate de droguri în 2016, în 36% a fost menţionat consumul de NSP (din care fac parte și etnobotanicele).

La nivel naţional, au fost înregistrate 3.060 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie).

Gigel Lazăr, președintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), se declară sceptic în privinţa numărului de persoane care se droghează în România, deși cifrele sunt livrate de un raport european, susţinând că e evident că în ultimul deceniu consumul de droguri „a explodat“ în ţară. Rapoartele europene nu includ și comenzile pe internet sau consumul de la petreceri, susţine Lazăr, care subliniază că o prevalenţă scăzută a consumului nu e veridică, în condiţiile în care Agenţia Naţională Antidrog nu are un plan de măsuri aprobat de guvern din 2017.

Dar, chiar dacă am accepta exactitatea acestor date (o prevalenţă a consumului de 5,8%), afirmă președintele CIADO, procentul s-ar traduce în aproximativ 780.000 de români care au consumat măcar accidental droguri, ceea ce nu e deloc puţin.

Prea puţine soluţii pentru o tinereţe furată de droguri

Rata de consum de droguri este de 7-8% la tinerii de 15 ani, potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog, iar faptul că suntem sub media europeană (de 20%) nu este neapărat o veste îmbucurătoare, pentru că România a plecat de la o rată a consumului de sub 1%.

Adolescenţii tind să experimenteze drogul ca distracţie, dar de asemeni pentru a-și rezolva problemele cu care se confruntă, afirmă psihologul Ana Moldovan, citând mai multe studii în sprijinul acestei afirmaţii.

Alcoolul poate pregăti terenul pentru un drog mai puternic, notează psihologul, amintind că tinerii care consumă alcool au cu 50% mai multe șanse de a încerca drogurile.

„Consumul de droguri este o ruletă rusească și dependenţa e glonţul de pe ţeavă“, punctează și psihoterapeutul Eugen Hriscu, director al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT). Nimeni nu știe dacă va deveni dependent după ce încearcă un drog, pentru că dependenţa se instalează la răscrucea a 3 categorii de factori, susţine psihoterapeutul. În primul rând, e vorba despre substanţă – unele nu dau dependenţă, pe când altele transformă rapid consumatorul într-un dependent. Mediul poate influenţa alunecarea spre dependenţă, mai ales dacă e unul nociv, iar tipul de personalitate al consumatorului închide cercul – anumite personalităţi pot predispune la dependenţe și există și vulnerabilităţi genetice.

Rolul părinţilor în procesul de recuperare al copilului dependent e crucial, susţine psihoterapeutul, iar menţinerea unei porţi de comunicare este vitală în acest proces. Părintele trebuie să fie foarte informat și să se adreseze specialiștilor pentru ajutor.

Implicarea părinţilor este cu atât mai importantă cu cât în România autorităţile ignoră problema dependenţilor de droguri, în special pe cea a tinerilor.

„Ne mândrim că tinerii noștri consumă mai puţin canabis decât media UE, dar băgăm sub preș faptul că ei consumă droguri mult mai tari, mai mult decât media UE “, spune specialistul.

„În România nu există niciun program naţional de prevenire a consumului de droguri în şcoli, niciun centru de tratament al abuzului şi dependenţei de droguri pentru copii şi adolescenţi finanţat din bani publici, iar locurile pentru tratament adresate persoanelor cu dependenţă de droguri sunt cu mult sub numărul cererilor“, avertizează și asociaţia Romanian Harm Reduction Network.

Proiectele centrelor de dezintoxicare mor uneori în fașă, scrie cotidianul Argeș, depănând istoria unei clădiri a spitalului Călinești, renovată și utilată, aproape de a fi transformată într-un centru modern pentru tratarea adicţiei, de care s-a uitat definitiv până la urmă.

Ziarul amintește de alte două centre cu dotările necesare care nu funcţionează din lipsă de personal specializat și, evident, din lipsă de fonduri.

„Copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem unor timpuri pe care nu le vom mai apuca“, spunea autorul Neil Postman. România trebuie să înveţe că nu va mai avea mesaje de transmis și mai ales mesageri la care să recurgă, dacă închide ochii larg la cei mai vulnerabili locuitori ai ei.