În România, consumul de droguri începe la 13 ani

85

Vârsta la care tinerii încep să consume droguri este de 13 ani, iar vârsta medie de consumare a drogurilor este de 17,3 ani, avertizează specialiștii de la Agenţia Naţională Antidrog. În anul 2016, peste 300 de copii cu vârste între 11 și 18 ani au beneficiat de tratament în urma consumului de droguri.

„Potrivit rezultatelor (…) pe un eşantion reprezentativ de elevi cu vârsta de 16 ani, cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante – 1,8%, din totalul respondenţilor. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile – 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) – 1,3%”, se arată într-un comunicat trimis de Agenţia Naţională Antidrog.

Experţii au remarcat că fetele consumă mai multe substanţe sedative și solvenţi, celelalte tipuri de droguri fiind preferate pentru consum mai mult de băieţi. Problemele în familie, dorinţa de a se afirma sau presiunea grupului din care provin sunt motivele pe care tinerii le invocă cel mai des pentru propriul consum de droguri.

Psihologul Keren Rosner le atrage atenţia părinţilor să fie atenţi la comportamentul copiilor și să intervină ori de câte ori remarcă schimbări la copiii lor, întrucât „de la un consum ocazional până la dependenţă nu este o cale foarte lungă”. Și reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi susţin că părinţii trebuie să monitorizeze pe ce sunt cheltuiţi banii de către copii.

Tinerii cred că unele droguri se găsesc prea ușor. Canabisul, de exemplu, care este cel mai consumat drog, și noile substanţe psihoactive pot fi procurate din locurile unde tinerii își petrec cea mai mare parte a timpului liber: discoteci, baruri, cafenele, străzi și parcuri, dar și de la școală sau de pe internet.

„Situaţia este îngrijorătoare. Drogurile devin populare în rândul elevilor. Problema este lipsa informării despre consumul de droguri real şi efectele acestuia. Copiii nu înţeleg efectele drogurilor, nu sunt suficient de informaţi”, a subliniat sociologul Ciprian Necula.

O vină o au și părinţii, care sunt și ei „dezinformaţi ca și copiii”, este de părere Necula. În general, spune acesta, părinţii reacţionează și caută soluţii disperate abia când copiii lor devin consumatori. „Dacă părinţii nu sunt însă documentaţi, în mod cert nu vor putea să preîntâmpine un dezastru”, a avertizat sociologul.

În același timp, din păcate, în diverse zone din capitală, cum ar fi cartierul Ferentari, sunt traficanţi de droguri cunoscuţi de ani de zile care stau în comunitate și vând droguri fără nicio problemă. Potrivit sociologului, chiar şi poliţia îi cunoaşte, dar nu ia măsuri împotriva lor.

Deși consumul de doguri este răspândit în toată ţara, judeţul Timiș se află în topul naţional al consumului de droguri. Aici, chiar și copii de 11 ani se droghează, iar cel mai consumat drog este canabisul. „În primele nouă luni din acest an, 131 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile de primiri urgenţe din spitalele din judeţul Timiş, după ce au consumat droguri”, a declarat subcomisarul de poliţie Adela Şleam, din cadrul Centrului Antidrog Timişoara.

Potrivit medicului Mihai Gafencu, şeful Centrului Regional de Toxicologie Pediatrică din cadrul Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”, din Timişoara, aproape 60% dintre pacienţii consumatori de droguri provin din familii dezorganizate, iar adolescenţii care ajung să consume droguri au un nivel de inteligenţă peste medie. În plus teribilismul, curiozitatea, dorinţa de apartenenţă la grup, teama de a nu face notă discordantă îi determină pe tineri să privească drogurile ca pe o opţiune tentantă. „Asta m-ar putea face să speculez că pur şi simplu nu ne ocupăm de inteligenţa copiilor noştri. Dacă le-am da ocazia să-şi folosească inteligenţa în şcoală, în jocuri, în tabere, în activitatea de voluntariat sau chiar în rezolvarea unor situaţii ale vârstei, cum ar fi ajutarea unui coleg, activităţi casnice, jocurile inteligenţei sau sportul şi epuizarea fizică, care consumă din energie, atunci copilul nu ar mai avea tentativa asta. Dacă stă toată ziua singur la calculator şi nu are cu cine să vorbească, sigur că la un moment dat el se va simţi «plictisit» şi va dori să fie ca şi alţii”, a concluzionat medicul.