OLAF: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la fraude cu fonduri europene

104

În perioada 2014-2018, România a raportat cele mai multe fraude cu fonduri europene din agricultură și dezvoltare rurală, clasându-se pe locul doi în ce privește valoarea sumei fraudate, potrivit raportului Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF).

Ţara noastră a raportat 477 de cazuri de fraudă cu fonduri europene în ultimii 5 ani, aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivelul Uniunii Europene (1.786). La acest capitol, România este urmată de Polonia (378 fraude), de Ungaria (256 fraude) şi de Italia (182 fraude). La nivelul Uniunii Europene, suma fraudată a fost de 308 milioane de euro, dintr-un total de 277 de miliarde de euro, arată raportul OLAF.

În 2018, în statele din UE au fost raportate 249 de fraude, în ușoară scădere faţă de 2017 (269), dar aproape la jumătate faţă de anul 2014 (481 de cazuri de fraudă), în România înregistrându-se o creștere, iar în Polonia o scădere a cazurilor de fraudă în cursul acestui an.

Sumele fraudate sau pierdute din cauza neregulilor care nu constituie fraudă s-au ridicat la 584 de milioane în 2018, fiind recuperate 225 de milioane de euro în cazurile în care s-au identificat nereguli și 95 de milioane de euro în 12 cazuri de fraudă. În 2018, Germania a recuperat cea mai mare sumă (85 de milioane de euro), fiind urmată de Franţa (84 de milioane de euro).

Pentru anul 2018, Cehia, Luxemburg și Malta nu au raportat niciun caz de fraudă care să depășească suma de 10.000 de euro.

România ocupă locul doi la valoarea sumelor fraudate, cu 62,25 de milioane de euro, din totalul de 13,8 miliarde de euro plăţi făcute de UE către ţara noastră, în intervalul 2014-2018, pe primul loc al clasamentului plasându-se Polonia, cu 109,8 milioane de euro fraudate.

Deși numărul neregulilor și fraudelor cu fonduri europene pentru agricultură au scăzut la nivelul Uniunii Europene, ele au crescut într-un număr mic de ţări europene. Astfel, neregulile semnalate în 2018 în România și Italia au concentrat 61% din totalul neregulilor din UE.

O analiză PressHub.ro și Info Sud-Est, care are la bază informaţiile publicate pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a urmărit tiparul fraudelor cu bani europeni și tipul fondurilor fraudate cel mai frecvent.

Analiza a constatat că procurorii DNA au trimis în judecată, între ianuarie 2007 și martie 2019, aproape 700 de cauze care au ca obiect fraudarea fondurilor europene, 40% dintre acestea fiind trimise în instanţă în perioada 2015-2017. Cele mai multe fraude au fost înregistrate în domeniul agricol și al formărilor profesionale ori al discriminării/egalităţii de șanse, arată analiza. Ilegalităţile consemnate cel mai frecvent în rechizitoriile procurorilor sunt falsificarea semnăturilor, inventarea de documente, decontarea multiplă a subvenţiilor, nederularea activităţilor pentru care s-au primit finanţări și cheltuirea banilor în alt scop decât cel pentru care au fost acordaţi.

Unul dintre tiparele folosite de fraudatori este cel al primarilor de comune care au în arendă sute de hectare de teren agricol aparţinând familiilor în imposibilitatea de a-și achiziţiona utilaje cu care să lucreze în mod corespunzător pământul. Primarii sunt ajutaţi să obţină fonduri nemeritate de funcţionari publici care își trafichează influenţa, deţinând cunoștinţe solide pe marginea accesării banilor europeni, iar fraudele înregistrate sunt, de obicei, de ordinul câtorva zeci de mii de euro. În cazul politicienilor sau al oamenilor cunoscuţi de afaceri, prejudiciile sunt uriașe faţă de speţele la nivel local, mecanismele de fraudare fiind mult mai complicate și mai greu de probat, arată studiul realizat de PressHub.ro și Info Sud-Est.