Preoţii de pe lângă Cluj propun renunţarea la coroanele funerare

1226

Adunarea Parohială din Someșeni, judeţul Cluj, a luat o decizie care i-a surprins pe credincioși. Preoţii au hotărât ca la înmormântările din parohia Someșeni oamenii să nu mai aducă coroane funerare, așa cum cere tradiţia, și au pus mai multe afișe la biserici în acest sens.

Decizia este una pragmatică, explică preotul Ioan Roman. Înmormântările au devenit mult prea scumpe, iar de multe ori familia îndurerată trebuie să suporte un cost financiar pe care nu și-l permite. O înmormântare costă cel puţin câteva mii de lei și poate ajunge și la 10.000 de lei, cu tot cu masa de după.

„Mai ales în privinţa acestor coroane, se face foarte multă risipă. Sunt înmormântări la care se aduc peste 100 de coroane și de aceea ne-am gândit și am hotărât în Consiliul Parohial și apoi în Adunarea Parohială să îi îndemnăm pe oameni să aducă în loc de coroane într-un plic câteva cuvinte de condoleanţe și contravaloarea coroanei. Ne-am gândit că în felul acesta putem să ajutăm familiile”, explică părintele Roman.

El a mai spus că familia îndoliată rareori are ocazia să citească mesajele de pe panglicile coroanelor și se întâmplă, chiar de multe ori, ca acestea să fie furate peste noapte și revândute. Cele care rămân până la urmă se ard, dacă nu sunt din plastic, caz în care este și mai complicat, fiindcă nu există un loc în care să fie depozitate, poluează mediul și sunt un risc de incediu vara.

Însă, dacă mesajele de condoleanţe ar fi strânse într-un plic, împreună cu banii, familia le-ar putea citi în liniște acasă și le-ar putea păstra, iar banii ar fi de un real folos. Enoriașii care vor totuși să aducă flori sunt încurajaţi să nu cumpere decât un buchet simplu și să doneze restul banilor familiei, iar cei care nu vor să doneze deloc sunt încurajaţi să facă în schimb acte de milostenie, cum ar fi să cumpere un rând de haine pentru săraci.

Părintele Roman admite că există o oarecare rezistenţă și reticenţă din partea oamenilor care nu vor să renunţe ușor la tradiţii și că este mult de lucrat la a schimba mentalităţile. Nevoia este însă mama învăţăturii. În localitatea Rebrișoara, din judeţul Bistriţa-Năsăud, localnicii au fost cei care au luat iniţiativa și au supus-o unui vot democratic. „Mergeam la înmormântări și întrebam: Cât aţi cheltuit?’. Unii ziceau 80 de milioane, 90, 100 și depășeau 100. Unii plătesc datorii 1 an, 1 an și ceva dupa aceea”, spune un localnic.

Prin urmare, sătenii au luat decizia să nu mai dea bani pe coroane și nici măcar să nu mai facă invitaţii la masă. Cei care vin la înmormântare se vor mulţumi cu pomana, constând într-un colac, un prosop și o lumânare. Decizia sătenilor a fost bine primită și de către cei de la Protopopiat, conform ProTV.

Datina coroanelor funerare este relativ nouă în România. Deși creștinii mereu au obișnuit să ducă flori la înmormântare, aranjamentele florale pe cadre măreţe din brad au fost introduse în secolul XX în semn de apreciere faţă de eroii căzuţi pe câmpul de luptă. Apoi, acestea au început să fie oferite și pentru personalităţi naţionale pentru care erau organizate adevărate cortegii funerare. Odată cu dezvoltarea economică și socială a României, coroanele funerare au migrat în zona privată, iar astăzi, crengile de brad împodobite cu flori, în formă de lacrimă sau cruce, sunt nelipsite de la orice înmormântare, în semn de respect pentru persoana decedată și pentru familia îndoliată.