Românii sunt printre cei mai nefericiţi locuitori ai Uniunii Europene, alături de greci, francezi şi croaţi, potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, pe un eşantion de aproximativ 30.000 de cetăţeni europeni.

Doar 13 români din 100 spun că sunt „cu adevărat fericiţi”, 46 se consideră „fericiţi, iar 11 români din 100 se consideră „complet nefericiţi”. Ponderea aceasta ne poziţionează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. La polul opus, conform sondajului, irlandezii sunt cei mai fericiţi, urmaţi de suedezi și danezi.

Sărăcia, lipsa de încredere în forţele proprii, problemele de sănătate, inegalitatea de şanse dar și injustiţia din ţara noastră sunt unele dintre principalele cauze ale nefericirii la români, conform specialiștilor. Românii consideră că șansele de reușită în viaţă nu s-au egalizat comparativ cu perioada comunistă, doar 3% dintre intervievaţi fiind „puternic de acord” cu afirmaţia „în prezent șansele de a reuși în viaţă s-au mai egalizat comparativ cu situaţia din urmă cu 30 de ani” și doar 29% declarând că sunt „de acord”. În ceea ce privește sentimentul că există dreptate și justiţie în propria ţară, românii se clasează, alături de cetăţenii din alte 14 state, sub media UE.

Cu toate acestea, ponderea românilor care suferă de deprivare a scăzut în perioada 2016-2017, ajungând sub cea înregistrată în Grecia, dar și în Bulgaria, ţară care se află în topul deprivării materiale, se arată într-o statistică Eurostat. Deprivarea materială este incapacitatea unei persoane de a suporta în același timp cel puţin patru dintre cele mai importante cheltuieli, și anume plata facturilor la timp, suportarea unor cheltuieli neprevăzute, consumul de carne, pește sau echivalentul vegetarian, luarea unei vacanţe, achiziţionarea unei mașini de spălat sau a unui telefon.

În majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date pentru 2017, rata gravă de deprivare materială a scăzut în comparaţie cu anul 2016. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România, de la 23,8% în 2016 la 19,4% în 2017, în Italia de la 12,1% la 9,2% și în Croaţia de la 12,5% la 10,3%.

Și deși anul trecut, România a înregistrat o creștere economică de 7%, 37% din români, adică peste 7 milioane, trăiesc în risc de excluziune socială, iar 50% din copii, adică două milioane, trăiesc în sărăcie. România ocupă și primul loc în Europa la mortalitate infantilă, cu nouă decese la o mie de nou născuţi, dublu faţă de media europeană și este de asemenea fruntașă și la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, de infecţiile nosocomiale și intraspitalicești, notează Digi 24.

Cu toate acestea, nivelul de fericire pare că s-a îmbunătăţit în România, conform unui raport privind fericirea mondială. World Happiness Report plasează ţara noastră pe locul 52 în topul celor 156 de ţări chestionate, cu un scor de 5.945. Anul trecut, România a fost pe locul 57 între cele 155 de ţări chestionate cu un scor de 5.825.

În timp ce psihologii spun că nefericirea ţine mai mult de mentalitatea omului, de o viziune negativă asupra lumii în care lipsește încrederea în propriile forţe și în faptul că putem schimba lucrurile în bine, neîncredere care se transmite la copii ce recreează acest tipar, oamenii cu spirit întreprinzător văd și în asta un prilej de a face bani. În București s-a deschis primul „anger room din România. Acesta este un loc în care clienţii vin să spargă obiecte care nu mai sunt utile, într-un mediu controlat, în deplină siguranţă. Cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul se pot sparge timp de 15 minute pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătărie, busturi din ghips sau orice obiecte care se sparg spectaculos, notează Wall Street. Pachetele încep de la 50 de lei (în care se acceptă doar obiecte nepericuloase, care pot fi cărate de client până la hală, fără ajutor) și ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Dupa spargere, toate resturile se reciclează selectiv.

Estimăm 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii și 100 în weekend. Activitatea din Break Room este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice și de fapt nicio altă pretenţie în afară de a oferi o porţie bună de amuzament, eliberare și relaxare. Ne adresăm bucureștenilor care caută o modalitate inedită de a scăpa de stresul cotidian, de a încerca ceva nou și de a se distra alături de prieteni”, a declarat Marius Neagoie, fondator Break Room.