Criză diplomatică: Erdogan, în luptă cu „naziștii” din Europa

102

Erdogan continuă să agite apele în Europa, în timp ce se pregătește de întărirea prerogativelor prezidenţiale. Tensiunile diplomatice se amplifică, venindu-i rândul guvernului olandez să fie acuzat de practici naziste de către președintele turc.

„Ei nu ştiu nimic despre politică sau despre diplomaţia internaţională. Sunt foarte nervoşi, dar şi laşi. Sunt urmaşi ai naziştilor, sunt fascişti. Puteţi să interziceţi avionul ministrului nostru de Externe la infinit, dar să vedem cum vor mai ateriza avioanele voastre în Turcia de acum înainte”, a rostit Erdogan la adresa decidenţilor politici olandezi, conform BBC.

Confruntarea a fost provocată de decizia autorităţilor olandeze de a interzice intrarea în ţară a doi miniștri turci, care urmau să participe la un miting de susţinere a controversatului referendum prin care președintele Recep Erdogan urmărește să obţină votul popular, în vederea schimbărilor constituţionale pentru întărirea prerogativelor prezidenţiale în Turcia. Alegătorii turci vor fi chemaţi la urne în 16 aprilie, pentru a-și da acordul în vederea înlocuirii regimului parlamentar cu cel prezidenţial, consultare ce i-ar putea spori puterile actualului președinte Erdogan.

În acest context, este de înţeles de ce autorităţile turce încearcă să organizeze mitinguri în zone cu o consistentă prezenţă turcă, așa cum este și cazul Olandei, unde politicienii de la Ankara sperau să valorifice voturile diasporei turcești, în condiţiile în care se estimează că aici trăiesc în jur de 400.000 de turci.

De aici derivă însă și nemulţumirile susţinătorilor lui Erdogan, fiindcă programul electoral pare să se deruleze cu dificultăţi. Astfel, autorităţile de la Rotterdam au refuzat să permită aterizarea unui avion în care se afla șeful diplomaţiei de la Ankara. Cu aceeași interdicţie s-a confruntat ministrul turc al muncii, care a încercat să ajungă acolo cu mașina.

Autorităţile olandeze au justificat aceste măsuri prin motive de securitate. Explicaţiile nu i-au convins însă pe oficialii turci, care au adoptat imediat măsuri cu rol în escaladarea situaţiei. Ankara a transmis guvernului de la Haga că ambasadorul olandez nu mai este binevenit în Turcia.

„Vor fi adoptate sancţiuni politice şi economice severe împotriva Olandei. Această decizie nu va fi lipsită de consecinţe. Dacă îmi anulaţi permisiunea de zbor, vor fi consecinţe grave. Olanda trebuie să abandoneze aceste politici greşite. S-au terminat zilele în care Turcia acceptă fiecare decizie pe care o iau olandezii”, a spus și Mevlüt Çavuşoğlu, ministrul turc de Externe.

Olandezii s-au declarat deranjaţi de tonul oficialilor turci, prim-ministrul olandez declarând că reacţiile lui Erdogan sunt inacceptabile și „întrec limita. Este o remarcă nebunească, bineînţeles”, le-a spus Rutte jurnaliştilor. De fapt, întregul guvern olandez a lăsat de înţeles că situaţia este gravă, în contextul în care „autorităţile turce au ameninţat public cu sancţiuni. Acest lucru face imposibilă căutarea unei soluţii rezonabile”, a precizat guvernul olandez într-un comunicat citat de Agerpres.

Anterior, Austria, Germania și Elveţia au interzis adunări similare la care și-au anunţat prezenţa oficiali turci. De altfel, nu este prima oară când Erdogan califică deciziile unor guverne europene ca fiind purtătoare a amprentei unor practici naziste. Într-un discurs televizat, Erdogan și-a întărit opiniile referitoare la guvernul olandez, susţinând că numai un guvern „nazist sau fascist” ar interzice intrarea în ţară a unui ministru de Externe. „Am crezut că nazimul a dispărut, dar constat că este încă viu în Occident”, a mai spus Erdogan.

Erdogan invocase trecutul nazist și cu o săptămână în urmă, când Germania a interzis o serie de mitinguri electorale, declaraţie care a provocat reacţii dure din partea politicienilor de la Berlin, începând cu cancelara Angela Merkel. „Practicile voastre nu sunt diferite de cele ale naziştilor. Credeam că Germania a renunţat de mult timp la aceste practici. Ne-am înşelat”, a declarat Erdogan la Istanbul, la un miting al femeilor în favoarea referendumului privind extinderea puterilor sale.

„Ne daţi lecţii de democraţie, apoi îi împiedicaţi pe miniştrii acestei ţări să se exprime acolo”, a adăugat el. Replica oficialilor germani nu a întârziat. „Campania electorală turcă nu are ce căuta aici, în Germania”, a declarat ministrul de Interne german.

În Germania locuiesc în jur de 1,4 milioane de persoane cu cetăţenie turcă sau cu cetăţenie dublă, care pot participa la referendumul din aprilie. Erdogan are mulţi susţinători, în special în rândurile turcilor conservatori, majoritatea imigranţilor turci venind în anii ’60 și ’70 ca muncitori străini.

Nu doar dintre aceștia speră Erdogan să își selecteze votanţii, ci și din rândul celor mai tineri. Generaţia tânără din diaspora se simte neglijată de politica germană: „Sentimentul marginalizării îi determină pe mulţi oameni să susţină partide de tip AKP (partidul lui Erdogan, n.r.), care le promit măreţie, mândrie și identificare”, comentează DW, citându-l pe psihologul Haci Halil Uslucan, director al Centrului pentru Studii Turce și Integrare de la Universitatea Duisburg-Essen.

În plus, se pare că democraţia îi interesează destul de puţin pe cei din diaspora, fapt recunoscut de directorul Institutului pentru Integrare și Dialog Interreligios de la Mannheim, care consideră că mulţi etnici turci cu mentalităţi tradiţionaliste văd în Erdogan o întruchipare a identităţii naţionale, mai ales că mulţi turci se tem în primul rând de un război civil în Turcia: „Din acest motiv, perspectiva stabilităţii e în prim-plan, nu cea a statului de drept și a libertăţii”, spune acesta. Adică este exact ceea ce le promite și președintele.

DISTRIBUIE: