Crimeea 2.0 separă Ucraina

264

Pentru mii de ucraineni duminică a fost o zi istorică. Nemulţumirile din ultimele luni, dar mai ales frustrările care au existat dintotdeauna la adresa Kievului și a nord-vestului proeuropean au culminat cu posibilitatea de a opta pentru independenţa sud-estului. Rezultate neoficiale vorbesc de o victorie de 89% în regiunea Doneţk.

Șapte milioane de ucraineni din estul ţării au fost chemaţi să voteze pentru a decide situaţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, răspunzând la întrebarea: „Aprobaţi independenţa republicii populare Doneţk?” sau „Aprobaţi independenţa republicii populare Lugansk?”

Câţi au fost la vot

Prezenţa mare la vot și zvonurile că în anumite locuri s-a votat „la două mâini” i-a făcut pe critici să acuze că rezultatele nu reprezintă realitatea. Boris Litvinov, care a supervizat desfășurarea alegerilor în Doneţk, a disputat aceste acuzaţii, spunând că nici nu ar fi fost nevoie să se ajungă la astfel de tertipuri datorită numărului mare de oameni care au ieșit la vot și care au așteptat toată ziua la cozi.

Dacă referendumul trece, așa cum indică rezultatele parţiale, calculate duminică seara, ar fi un contrast ciudat cu rezultatele unui sondaj Pew Research Center, publicat pe 8 mai, care arată că 70% dintre oamenii din estul Ucrainei ar dori ca ţara să rămână unită.

Cu toate astea, jurnaliștii de la faţa locului, veniţi din mai multe ţări vestice, spun că rezultatele votului reflectă ceea ce au observat în teren. Dintre 186 de persoane intervievate, 116 și-au exprimat dorinţa de a vota și 122 s-au exprimat în favoarea independenţei. Și deși acestea nu sunt concluzii știinţifice, reflectă totuși atitudinea oamenilor și interesul pentru ceea ce se întâmplă pe scena politică.

Motive pentru independenţă

O explicaţie pentru diferenţa dintre rezultatele sondajului Pew și a referendumului din Doneţk ar putea fi faptul că atitudinea oamenilor s-a schimbat după ce mai mulţi militanţi pro-Rusia au fost omorâţi în Odessa, la începutul lunii mai. Pe când interviurile pentru studiul Pew au fost realizate între 4 și 20 aprilie.

Motivele pentru care ucrainenii le-au oferit pentru a-și justifica dorinţa separării arată o diferenţă clară de mentalitate între generaţii.

„Sufletul meu cere, patria mamă cere unirea cu Rusia”, declara un fost avocat, de 73 de ani, dând glas unei întregi generaţii care a crescut într-o ţară care aparţinea Uniunii Sovietice, ce s-a destrămat abia în 1991.

Cei mai tineri nu vorbesc atât de unirea cu Rusia, ci obiectează împotriva unui guvern „condus de Vest”, care a venit la putere în mod ilegal și care este mână în mână cu grupările ultranaţionaliste. Unii se tem că noul guvern proeuropean îi va trata pe vorbitorii de rusă ca cetăţeni de clasa a doua.

„Nu sunt împotriva Ucrainei. Copiii mei merg la o școală ucraineană. Dar vreau pace, stabilitate și să nu mai îmi fie frică”, spune Elena Voronkova, de 39 de ani.

„Vom avea o viaţă liniștită cu Rusia și Kievul întotdeauna va pierde”, își motivează altcineva alegerea pentru independenţă, conform Washington Post.

„E cald. Este semn bun, pentru că suntem numeroşi, iar toată lumea va vota să fim în sfârşit independenţi”, mărturiseşte și Svetlana.

„Totuşi, în 2010 nu am votat pentru (fostul preşedinte prorus Viktor) Ianukovici, dar, după ceea ce s-a întâmplat, nu mai vreau să fac parte din această ţară. Să ne alăturăm Rusiei sau să rămânem independenţi, puţin îmi pasă, dar m-am săturat de conducătorii acestei ţări”, adaugă Vladimir, vecinul ei de la coadă, conform Mediafax.

Ce urmează

Va deveni bazinul Donbas (estul Ucrainei) o nouă Crimeea? Istoria pare să se repete. Rusia a anexat Crimeea după ce aceasta a anunţat un rezultat la referendum de 90% în favoarea alipirii de Rusia. Tot la fel, un sondaj independent Pew arătase anterior un sprijin de doar 54% pentru secesiune.

Litvinov spunea duminică că, dacă rezultatele finale indică aceeași situaţie ca la urne, așa cum se așteaptă, următorul pas logic ar fi organizarea unui nou refendum peste câteva luni, prin care să se ceară anexarea la Rusia.

Ciudat este că săptămâna trecută președintele Vladimir Putin a părut să apese deodată pe frâne, cerând simpatizanţilor proruși să amâne referendumul de duminică, pentru a da o șansă dialogului cu Kievul.

Apelul neașteptat al lui Putin și încă nedescifrat de analiști i-ar fi deziluzionat într-o oarecare măsură pe activiștii proruși, care au hotărât totuși să nu rateze această șansă de a-și exprima dorinţa pentru independenţă.

Ce ar însemna separarea

Președintele interimar al Ucrainei declara că referendumurile organizate în est sunt „o farsă finanţată de Rusia” și că sunt nule din punct de vedere juridic. Cu toate astea, dacă s-ar trece cumva de la vorbe la fapte, ar însemna autodistrugerea estului, spune el.

Rezidenţii ar fi tăiaţi de la economia ţării și de la programele sociale. „Ar fi un pas spre nicăieri pentru aceste regiuni. Este doar o euforie care ar putea să aibă consecinţe foarte complexe”, a declarat președintele, conform CNN.

Comentatorii însă susţin că regiunea Doneţk este un centru economic, industrial și știinţific major pentru estul Ucrainei, cu o concentraţie mare de companii industriale și cu o forţă de muncă pricepută. Regiunea rămâne până astăzi centrul ţării în ceea ce privește industria de oţel și zăcămintele de cărbuni. În plus, este traversat de râul Kalmius. Dacă regiunea și-ar căpăta independenţa, ar avea toate șansele să înflorească din punct de vedere economic, mai ales sub grija Rusiei.

Însă Uniunea Europeană și Statele Unite au declarat și ele că nu vor recunoaște rezultatele referendumurilor din Doneţk și Lugansk, pe care le consideră ilegale.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.