Ucraina strigă: „Revoluţie!”

57

Aproximativ 350.000 de oameni din toată Ucraina s-au reunit în ultimele două zile la Kiev pentru ceea ce se voia a fi un protest pașnic pentru demisia președintelui Viktor Ianukovici și organizarea de noi alegeri. În schimb, cel puţin 100 de persoane au fost rănite, când poliţia a încercat să respingă câteva sute de protestatari care încercau să intre cu un buldozer în clădirea prezidenţială.

Tensiunile s-au strâns toată săptămâna în capitală după refuzul președintelui de a semna o înţelegere de liber-schimb și integrare politică cu Uniunea Europeană, după șase ani de negocieri. Înţelegerea ar fi fost un pas istoric care ar fi apropiat Ucraina de Vest și ar fi îndepărtat-o de Rusia. Înţelegerea trebuia semnată vineri, la Vilnius, dar, în urma presiunilor din partea Rusiei, Ianukovici a renunţat la idee.

Liderii UE spun că înţelegerea ar fi însemnat o posibilă creștere a economiei ucrainiene cu 6% și ar fi scutit afacerile de obligaţia de a da 500 de milioane de euro pe an pe taxele de import. Printre condiţiile impuse de UE, descrise de Ianukovici ca „umilitoare", este și cererea explicită pentru reevaluarea situaţiei fostului premier, Iulia Timoșenko, care a fost condamnată la închisoare din 2011 pentru abuz de putere.

Atât Bruxellesul cât și Moscova încearcă să își asigure alianţa ţării de 46 de milioane de oameni, cu vastele sale depozite de minerale și terenuri agricole. În timp ce UE vorbește de mult despre o posibilă viitoare integrare a ţării în blocul european, Rusia preferă că Ucraina să se alăture Belarusului și Kazakhstanului într-o uniune economică cu fostele republici sovietice și alte ţări asiatice.

În prezent, protestatarii ţin blocat accesul în sediul guvernului ucrainean din Piaţa Independenţei, în centrul capitalei. Toate străzile din jurul sediului au fost, de asemenea, blocate de către automobilişti, simpatizanţi ai opoziţiei. Ţinta este de a forţa demisia președintelui. Ianukovici, în schimb, a convocat o reuniune de criză și este la un pas de a instaura starea de urgenţă.

Fără îndoială protestele nu îi evocă amintiri plăcute președintelui. Presa compară protestele cu Revoluţia Portocalie din 2004, care a fost direcţionată tot împotriva lui, după ce a câștigat în mod fraudulos alegerile prezidenţiale. Protestele au dus la anularea rezultatelor electorale și organizarea unui alt scrutin, câștigat de Victor Iușcenko.

Pentru a preveni alte proteste, după ce a câștigat din nou alegerile în 2010, Ianukovici a făcut schimbări în Piaţa Independenţei, inima Revoluţiei Portocalii, pentru a nu putea fi folosit ca centru de protest. Cu toate acestea, măsurile nu au funcţionat, chiar și după ce au fost interzise protestele antiguvernamentale. Măsurile luate de poliţie, probabil la ordinea guvernului, au fost criticate de oficialii UE, care au vorbit împotriva folosirii forţei excesive pentru dispersarea protestatarilor.

Iuri Lutsenko, unui dintre liderii protestatarilor, fost ministru de interne care a fost condamnat pentru doi ani la închisoare după venirea lui Ianukovici la putere în 2010, declara: „Acesta nu mai este un protest. Este o revoluţie. Acum avem un obiectiv clar. Republica Socialistă Sovietică Ucraina moare astăzi. Aceasta este înmormântarea ei." Mulţimea răspunde scandând: „Revoluţie! Revoluţie!", citează Financial Times.

Protestatarii din capitală nu au niciun dubiu că Ianukovici ar trebui să demisioneze. „Aceasta este o revoluţie", spune o casnică de 43 de ani, stând într-o mulţime alcătuită din tineri, părinţi și pensionari, în Piaţa Independenţei. „Avem o ţară frumoasă cu oameni buni. Ianukovici trebuie să plece. El a pus poliţia să ne bată copiii. O să-l dăm jos", încheie vehementă femeia.

Conform analistului de la Standard Bank, Timothy Ash, următoarele zile vor fi extrem de importante. „Opoziţia este pe val acum și va folosi asta ca un avantaj. Ianukovici poate ori să încerce să impună controlul prin poliţie, ori poate să încerce să negocieze", spune Ash.