Ungaria a extins lista bisericilor recunoscute de la 14 la 32

130

După luni de incertitudini care i-au îngrijorat atât pe liderii bisericilor, cât şi pe membri, oficialii din Ungaria au decis să extindă lista minorităţilor religioase care vor primi un statut legal recunoscut şi subvenţii de stat.

În urma unei decizii a parlamentului ungar, Legea Cultelor va permite recunoaşterea nu a 14, ci a 32 de comunităţi religioase. Între acestea se numără Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, Biserica Metodistă, Biserica Penticostală, Biserica Ortodoxă Coptă şi Consiliul Islamic Ungar, informează ANN.

Bertil Wiklander, preşedintele Diviziunii Trans-Europene a Bisericii Adventiste a salutat această decizie, apreciind că votul permite bisericii din Ungaria să privească la viitor cu un scop şi o energie proaspete. "Biserica Adventistă din Ungaria are o tradiţie îndelungată de serviciu în folosul comunităţii prin intermediul caselor de închinare, a programelor de educare şi a iniţiativelor de sănătate şi bunăstare publică."

Adresându-se în numele instituţiei pe care o conduce, Wiklander a declarat că "ne bucurăm că guvernul Ungariei a recunoscut această bogată moştenire şi că serviciul bisericii noastre pentru binele public poate continua."

Legea Cultelor a provocat o îngrijorare internaţională încă de la propunerea ei, anul trecut, când unii analişti au deplâns politizarea deschisă a peisajului religios din Ungaria. Guvernul maghiar a răspuns la critici subliniind că grupurile religioase fără recunoaştere din partea statului pot continua să se întâlnească, să se închine şi să evanghelizeze – drepturi care le sunt protejate de Constituţia maghiară.

Ministrul Ungariei pentru comunicare guvernamentală, Zoltan Kovacs, declara în secţiunea Opinii a Wall Street Journal: „Faptul că guvernul maghiar dorește să limiteze numărul și natura bisericilor care au dreptul să primească fonduri de la stat ar putea cu greu să fi e considerat ca o ameninţare la adresa libertăţii religioase. Guvernul nu interzice nimănui să se închine în felul în care dorește și a propus o procedură prin care grupările religioase pot obţine recunoașterea oficială dacă se dovedesc a fi sufi cient de populare. De vreme ce recunoașterea oficială înseamnă a avea dreptul la subvenţii de stat, cu siguranţă că statul este îndreptăţit să stabilească criterii pentru o astfel de recunoaștere.

"Într-adevăr, statul dispune de facultatea de a acorda unele beneficii financiare unor anumite tipuri de entităţi religioase," comentează Emma Modoran, într-o analiză publicată de Semnele timpului, în ediţia tipărită din februarie. "În schimb, statele au obligaţia de a se asigura că prin aceasta nu creează o discriminare între grupurile religioase (…) În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat clar că „dreptul la libertatea de religie, așa cum este garantat de Convenţie, exclude orice apreciere din partea statului asupra legitimităţii credinţelor religioase sau asupra modalităţilor de exprimare ale acestora“.

Noua lege a cultelor, în prima sa variantă, a fost adoptată de parlamentul maghiar pe 12 iunie 2011. Intitulată „Legea cu privire la dreptul la libertatea conștiinţei și la religie și cu privire la statutul legal al bisericilor, confesiunilor și comunităţilor religioase”, noua lege recunoştea oficial numai 14 biserici „istorice", menţionate într-o anexă. Restul de peste 300 de organizaţii religioase, înregistrate ca biserici anterior adoptării legii, pierdeau automat acest statut.