De ce suntem spionaţi?

185

Ziarele de duminică au fost pline de retorica furioasă a liderilor europeni, care au cerut Statelor Unite să explice de ce Edward Snowden a declarat, într-un interviu pentru Der Spiegel, că au fost spionate instituţii ale Uniunii Europene.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat că este „îngrijorat și șocat de informaţiile care au apărut în presă" și că dacă se dovedește că sunt adevărate, relaţia dintre SUA și UE va fi indubitabil afectată.

Conform Der Spiegel, NSA a plantat dispozitive de spionaj în birourile diplomaţilor UE din Washington și s-a infiltrat în reţeaua de calculatoare a instituţiilor respective. Măsuri similare au fost adoptate pentru misiunea UE la sediul ONU, în New York, dar și la sediul central al NATO din Bruxelles. Informaţiile dezvăluite de săptămânalul german provin din documente secrete luate de fostul angajat NSA, Edward Snowden, pe care redactorii le-au văzut „parţial". Documentele nu au fost publicate.

Publicaţia britanică The Guardian a declarat că unul dintre documentele lui Snowden conţine o listă cu 38 de „ţinte" ale NSA, printre care se numără ambasade și misiuni diplomatice ale unora dintre aliaţii SUA, precum Franţa, Italia, Grecia, Japonia, Mexic, Coreea de Sud, India și Turcia. Documentele sugerează că scopul spionării diplomaţilor europeni este de a aduna informaţii private despre dezacordurile dintre state privind probleme globale, dar și regionale.

În ceea ce privește spionarea populaţiei generale, ţările sunt împărţite pe mai multe categorii. Statele Unite constituie categoria 1, complet exclusă din programul de spionaj al serviciilor secrete americane. Canada, Australia, Marea Britanie şi Noua Zeelandă fac parte dintre ţările din categoria 2, cea mai ferită de aceste activităţi, dar ţări precum Germania și Franţa fac parte din categoria 3, supusă complet spionajului american. The Guardian scrie că în Franţa se înregistrează zilnic aproximativ două milioane de comunicaţii, pe când în Germania sunt vizate 15 milioane de apeluri telefonice, în fiecare zi. „Putem să interceptăm comunicaţiile din partea aliaţilor din categoria 3 şi este ceea ce facem", afirmă NSA în acest document, citat de Der Spiegel.

În schimb, ministrul german al Justiţiei, Sabine Leutheusser Schnarrenberger, a solicitat explicaţii imediate autorităţilor americane despre dezvăluirile Der Spiegel, despre care spune că amintesc de „acţiuni din timpul Războiului Rece".

„Partenerii nu se spionează unii pe alţii", a declarat Viviane Redding, Comisarul european al Justiţiei. „Nu putem negocia o piaţă trans-atlantică dacă există și cel mai mic dubiu că spionăm activităţile din birourile negociatorilor noștri. Autorităţile americane trebuie să elimine rapid orice astfel de dubiu," a mai spus ea, conform AP.

Duminică, în Washington, autorităţile americane declarau că vor vorbi despre aceste probleme direct cu omologii europeni, prin canalele diplomatice existente în fiecare ţară în parte.