Politica Statelor Unite în lume – vizibilă luna aceasta la summitul NATO, la prima întâlnire bilaterală dintre SUA și Rusia din ultimii opt ani, dar evidentă și prin ameninţările lui Trump privind un posibil război comercial mondial – a ţinut prima pagină a presei în luna iulie. Aceasta, cât timp titlurile principale nu au fost dedicate dezastrelor meteorologice care au făcut victime în lumea întreagă.

Un tsunami trumpian în Europa

Turul european al lui Donald Trump a demarat la summitul NATO de la Bruxelles, 11-12 iulie, cu acuzaţiile acestuia la adresa Germaniei, pe care a numit-o „prizoniera Rusiei”, din cauza importului de gaz rusesc. Discuţii aprinse au fost și pe tema bugetelor de apărare, Trump insistând pe un nou nivel de cotizaţii, de 4% din PIB, când cele mai multe dintre ţări nici nu și-au atins ţinta de 2%. Președintele american şi-a anulat toate întâlnirile bilaterale planificate în ultima zi, dar a plecat susţinând că Alianţa este mai puternică.

Pe 12 iulie, Trump ateriza la Londra, pentru o vizită de lucru de patru zile, desfășurată pe fondul protestelor organizate la nivel naţional la adresa sa. La 15 iulie aflam de la Theresa May că Trump a sfătuit-o să acţioneze în judecată UE în contextul Brexit, iar la 16 iulie, guvernul de la Berlin declara că Trump vrea destrămarea Uniunii Europene și că, prin urmare, nu mai este un aliat pe care se poate baza în materie de securitate.

Trump a alimentat aceste temeri și la întâlnirea bilaterală cu Putin, desfășurată la Helsinki, după ce, pe 13 iulie, Departamentul american de Justiţie a inculpat 12 agenţi ruși suspectaţi de atacuri cibernetice vizând-o pe Hillary Clinton în timpul scrutinului prezidenţial din 2016. Cu toate acestea, la Helsinki, pe 16 iulie, Trump a dat de înţeles că pe acest subiect mai degrabă îl crede pe Putin, lucru care a atras mari nemulţumiri în toată America. După o zi, Trump a revenit asupra declaraţiilor și a susţinut că de fapt este de acord cu concluziile serviciilor de informaţii americane. Dar pe 22 iulie, Trump s-a întors la discursul original, în care toată povestea este catalogată drept „o mare farsă”.

Războiul comercial continuă

Pe 5 iulie, Mexicul a implementat a doua etapă de taxe vamale împotriva Statelor Unite, ca reacţie la tarifele la importurile de oţel şi aluminiu impuse de preşedintele american. Măsurile vizează mărfuri în valoare de 3 miliarde de dolari. O zi mai târziu intrau în vigoare noi taxe vamale impuse de SUA asupra unor importuri din China, iar pe 17 iulie, guvernul american a declanşat cinci litigii la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva măsurilor de retorsiune pe oţel şi aluminiu ale Uniunii Europene, Canadei, Mexicului şi Turciei. În aceeași zi, liderii europeni semnau un amplu acord comercial cu Japonia pentru crearea unei zone de liber schimb.

Turcia, sub un nou mandat Erdoğan

În Turcia, președintele Recep Tayp Erdoğan a câștigat un nou mandat, acum cu prerogative sporite, conferite prin Constituţie de trecerea la un sistem prezidenţial. Astfel, pe 9 iulie, Erdoğan a depus jurământul și, o zi mai târziu, și-a numit ginerele în funcţia de ministru de finanţe. La 19 iulie a decis încheierea stării de urgenţă, care dura de la tentativa eșuată de puci din 2016, însă guvernul pregătește o nouă lege antiterorism, care le-ar conferi puteri sporite autorităţilor. Zeci de jurnalişti şi directori de la cotidianul turc Zaman, acuzaţi de legături cu încercarea de lovitură de stat, au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare și numeroase persoane din instituţii, în principal din armată şi poliţie, au fost destituite.

Dezastre naturale extreme

În timp ce, pe 27 iunie, guvernul leton decreta stare de calamitate agricolă din cauza secetei prelungite, considerată cea mai gravă din ultimii 10 ani, Grecia se afla sub cod portocaliu și roşu de furtuni și inundaţii. Ploile torenţiale au afectat și Japonia, la 8 iulie bilanţul fiind de cel puţin 81 de persoane decedate și 2 milioane de persoane evacuate din cauza inundaţiilor. Furtunile au afectat și Turcia, unde, pe 24 iulie, o clădire de patru etaje din Istanbul a luat-o la vale. Din fericire, clădirea nu s-a prăbușit și locatarii au putut fi evacuaţi.

Și canicula a făcut ravagii. În data de 10 iulie, Canada raporta un număr de 70 de persoane decedate în regiunea Quebec, iar pe 18 iulie experţii numărau 11 focare de incendiu la Cercul Arctic, din Rusia până în Norvegia, Finlanda, Suedia și Laponia, unde temperaturile au trecut de 30 de grade Celsius. Valul de căldură a afectat și partea din Japonia care nu era afectată de inundaţii, rezultând până la data de 24 iulie în cel puţin 80 de morţi şi peste 30.000 de persoane spitalizate.

De departe însă, cele mai dramatice imagini au venit din Grecia, unde, doar în câteva zile, până pe 25 iulie, cel puţin 80 de persoane muriseră, alte 200 erau rănite, iar peste 100 erau date dispărute în urma incendiilor de vegetaţie de la periferia Atenei, care s-au răspândit extrem de rapid din cauza vântului care bătea cu aproape 100 km/oră. Oamenii luaţi prin surprindere nu au avut nicio șansă de scăpare. Este cel mai mare dezastru natural din istoria recentă a Greciei.

Imigranţii încă vin

O scindare a guvernului german a fost deocamdată evitată, după ce, la 6 iulie, partidele din coaliţia guvernamentală au ajuns la un compromis privind politica imigraţionistă. În aceeași zi, Comisia Europeană a aprobat programe de peste 90 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea capacităţilor ţărilor din nordul Africii de a gestiona frontierele, astfel încât tentativele de traversare a Mării Mediterane să fie reduse. De fapt, numărul total al imigranţilor care intră în Europa deja a scăzut, conform unor date ONU din 17 iulie, dar numărul celor care folosesc ruta prin Spania s-a triplat, spre bucuria Italiei. Ungaria, ţara europeană poate cea mai vocală antiimigranţi, a anunţat pe 18 iulie că va renunţa la proiectul ONU privind Pactul Mondial pentru Imigranţi, înainte de aprobarea sa finală. Chiar a doua zi, Comisia Europeană a decis să denunţe Ungaria la Curtea Europeană de Justiţie pentru refuzul de a respecta legislaţia europeană în ceea ce priveşte migranţii şi solicitanţii de azil.