Statele Unite, Rusia, Iranul, Israelul și ţările Uniunii Europene au continuat să fie jucătorii importanţi pe scena internaţională, implicaţi în diferite conflicte, dar și formând alianţe surprinzătoare în anumite aspecte. Punctele fierbinţi au fost tensiunile din Fâșia Gaza și acordul nuclear cu Iranul.

Tensiuni israeliano-palestiniene

Debutând la 30 martie, noul val de conflicte dintre protestatari palestinieni din Fâșia Gaza și armata israeliană a atins un punct critic în data de 14 mai, cu ocazia inaugurării ambasadei SUA mutate la Ierusalim. Cei peste 60 de morţi au ridicat la peste 100 numărul total de victime, pe lângă cei 10.000 de răniţi din rândul civililor palestinieni, acuzaţi că, prin protestul lor, forţează graniţa cu Israelul, incendiază cauciucuri și folosesc cocktailuri Molotov. Uniunea Europeană, în ansamblu, dar și separat Germania, Franţa, Marea Britanie, Turcia, Rusia și ulterior ţări arabe au condamnat violenţele, au cerut sub diferite forme o anchetă internaţională și unele voci au criticat politica partizană americană în Orientul Mijlociu. La 15 mai, deja un număr de ţări îi convocaseră la discuţii pe reprezentanţii diplomatici israelieni, iar la 18 mai, înaltul comisar ONU pentru drepturile omului a declarat „disproporţionată” reacţia Israelului faţă de demonstranţi. În aceeași zi a fost adoptată o rezoluţie de trimitere a unei comisii internaţionale specializate în crime de război, rezoluţie nesprijinită însă, printre alte ţări occidentale, de Germania. Acestea au ridicat în mai multe rânduri problema formaţiunii palestiniene Hamas, considerată de Occident formaţiune islamistă teroristă, care are cartierul general în Fâșia Gaza și care întreprinde acţiuni de destabilizare a Israelului. De altfel, ca urmare a unor asemenea acţiuni, Israelul a bombardat poziţii Hamas în zilele de 17, 22 și 23 mai.

Tensiuni israeliano-iraniene

Ca ripostă la tirurile iraniene, trimise din Siria, asupra poziţiilor israeliene din Platoul Golan – ocupat de Israel –, armata israeliană a lansat, la 10 mai, un atac cu rachete asupra poziţiilor iraniene din Siria, cu o intensitate fără precedent în cadrul conflictului. La 12 mai, atât președintele american, cât și prim-ministrul britanic au condamnat acţiunile Iranului, considerând că încearcă să destabilizeze și mai mult zona.

Acordul nuclear cu Iranul

La data de 8 mai, președintele SUA a anunţat retragerea ţării sale din acordul cu Iranul privind arsenalul nuclear, realizat împreună cu marile puteri nucleare în anul 2015. La 1 mai, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică reafirmase că nu există nicio dovadă solidă că Iranul ar mai fi desfășurat vreun program nuclear după anul 2009. Ca reacţie, Rusia, Uniunea Europeană și Norvegia și-au declarat adeziunea în continuare la acord, conturându-se tot mai mult o puternică unitate în această direcţie. Pe fondul unui schimb dur de replici între Iran și Statele Unite, la 18 mai Comisia Europeană a demarat procedura de blocare a sancţiunilor americane îndreptate împotriva entităţilor europene care colaborează cu Iranul și a decis în același timp ca Banca Europeană de Investiţii să faciliteze investiţiile firmelor europene în Iran, ca parte a procesului de îmbunătăţire a relaţiilor economice dintre Iran și UE. La 21 mai, secretarul de stat american a prezentat o listă cu 12 condiţii americane pentru un nou acord cu Iranul, printre acestea numărându-se retragerea forţelor iraniene din Yemen și din Siria și ameninţarea cu presiuni financiare fără precedent.

Alianţe în Europa și dincolo

Recenta apropiere a Uniunii Europene de Cuba vizează contracararea tendinţei protecţioniste a administraţiei Trump, astfel că, la 15 mai, a avut loc la Bruxelles prima reuniune a Consiliului UE cu reprezentanţi ai Cubei. S-a urmărit punerea în aplicare a unui acord semnat în noiembrie 2017 care vizează investiţii europene în Cuba în domeniul construcţiilor și turismului, precum și consultări pe probleme ce ţin de libertăţi politice și de respectarea drepturilor omului.

Președintele Rusiei și cel al Siriei s-au întâlnit la Soci (Rusia), în data de 17 mai, pentru a discuta desemnarea de reprezentanţi sirieni în cadrul ONU în vederea formulării noii constituţii a Siriei. În cursul lunii, pe mai multe fronturi, regimul de la Damasc a încheiat evacuarea rebelilor, obţinând controlul în zona capitalei și în centrul Siriei. În alte zone, și combatanţii sirieni sprijiniţi de Franţa și de SUA au înregistrat succese împotriva Statului Islamic.

Președintele Rusiei a primit-o la Soci și pe cancelara Germaniei, la 18 mai, discuţiile axându-se pe colaborarea dintre Germania și Rusia în privinţa gazoductului Nord Stream 2.

Înainte de propria întâlnire cu Vladimir Putin, prim-ministrul Bulgariei a pledat pentru „restabilirea încrederii” în Rusia, considerând că sancţiunile UE împotriva Rusiei sunt oricum ineficiente.

Reguli noi pe internet

La 25 mai a intrat în vigoare noul Regulament General pentru Protecţia Datelor (GDPR), prin care autorităţile europene înăspresc condiţiile în care companiile pot deţine și folosi datele personale ale utilizatorilor de internet.