După veștile bune din Siria despre convoaiele umanitare ONU și eliberarea de teritoriu din mâna rebelilor, opinia publică a asistat la debutul conflictului diplomatic dintre Rusia și Marea Britanie și la dezvăluirile despre manipularea de către un partener Facebook a informaţiilor confidenţiale ale utilizatorilor.

Primele 40 de camioane cu ajutor umanitar au fost permise în zona capitalei siriene la 5 martie, vizând circa 27.000 de persoane, însă din cauza bombardamentelor s-au retras înainte de încheierea misiunii. În următoarele 10 zile s-au mai organizat alte două misiuni umanitare, aparţinând ONU, Semilunii Roșii și Crucii Roșii. La 20 martie, cel puţin două treimi din zona Ghouta de Est, adiacentă Damascului, fuseseră eliberate de sub controlul rebelilor, iar numărul civililor evacuaţi se ridicase la aproape 80.000. La rândul lor, cu intermediere rusă, rebelii au încheiat, la 21 martie, un acord de evacuare din zonă, împreună cu familiile și armamentul lor, acesta începând să fie pus în aplicare o zi mai târziu.

Pe frontul din nordul Siriei, armata turcă, aliată cu forţe rebele siriene și luptând împotriva kurzilor sirieni, a eliberat orașul Afrin, la 18 martie, și și-a anunţat intenţia de a se extinde și în alte zone. Luptele din această parte a Siriei au generat, în decursul lunii scurse de la debut, exodul a aproximativ 100.000 de civili afectaţi.

Tensiuni diplomatice

La 4 martie, în Salisbury, Anglia, fostul agent dublu rus Seghei Skripal și fiica sa au fost otrăviţi cu un gaz neurotoxic, numit Noviciok. Au fost internaţi în stare critică la spital, împreună cu alte 21 de persoane, afectate în diferite grade de acest incident. Conform anchetei, Rusia s-ar fi făcut vinovată de atac, la 14 martie premierul britanic anunţând ruperea relaţiilor bilaterale cu Rusia, neparticiparea niciunui membru al familiei regale la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal de la Moscova, precum și expulzarea a 23 de diplomaţi ruși, consideraţi ofiţeri de informaţii sub acoperire – o măsură în premieră de la finele Războiului Rece. Au urmat dezminţirile Rusiei, dar și condamnările din partea UE și a altor state. Ca reacţie, autorităţile de la Moscova au decis, la 17 martie, expulzarea iminentă a 23 de diplomaţi britanici, precum și închiderea organizaţiei culturale British Council pe teritoriul rus. La 19 martie, au apărut declaraţiile oficialităţilor britanice că au dovezi că Rusia ar fi deţinut agentul neurotoxic, neinformând Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice.

Facebookul, în vizor

În plin scandal al implicării Rusiei în alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, au fost făcute dezvăluiri conform cărora Cambridge Analytica, o companie britanică de analiză de date, ar fi accesat ilegal informaţiile confidenţiale a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook. După negări din partea Cambridge Analytica și după convocarea fondatorului Facebook de autorităţile americane, britanice și europene, pentru a da explicaţii, la 20 martie compania britanică și-a suspendat șeful executiv, în pline acuzaţii de practici ilegale sau neloiale. Mark Zuckerberg, la rândul său, a recunoscut în data de 22 martie că reţeaua de socializare a greșit și a abuzat de încrederea utilizatorilor. Ambele companii au suferit grave prejudicii de imagine.

La nivel de președinţi

Mai multe știri au vizat în luna martie președinţi și șefi de stat din toată lumea. La 11 martie, forul legislativ chinez a amendat Constituţia, oferindu-i președintelui Xi Jinping posibilitatea de a guverna pe viaţă – fapt care i-a atras aprecierea președintelui american. La rândul său, Donald Trump a acceptat, la 9 martie, o întâlnire istorică cu președintele Coreei de Nord, Kim Jong Un, la iniţiativa acestuia din urmă, care a promis că se va abţine de la alte teste nucleare și balistice și va „denucleariza” Coreea de Nord. Vladimir Putin a fost reales ca președinte al Federaţiei Ruse, la 19 martie, cu 76,67% din voturi, un scor superior alegerilor precedente, din 2012. Realeasă a fost și Angela Merkel în funcţia de cancelar al Germaniei, la 14 martie, reprezentând al patrulea său mandat, în plină criză cauzată de șase luni de blocaj în căutarea unei majorităţi parlamentare.

Președintele filipinez, Rodrigo Duterte, vizat de rapoarte ONU pentru încălcări grave ale drepturilor omului, date fiind cele aproximativ 4.000 de decese (oficiale) extrajudiciare în așa-zisul său război împotriva drogurilor, a anunţat, la 14 martie, retragerea ţării sale din tratatul care recunoaște deciziile Curţii Penale Internaţionale, de la Haga. Această instituţie demarase în luna februarie o anchetă preliminară la adresa sa privind posibile acuzaţii de crime împotriva umanităţii. Raţiunile umanitare au stat probabil și la baza demisiei președintelui Myanmarului, la 21 martie, în contextul în care ţara sa este acuzată de epurarea etnică vizând populaţia musulmană rohingya. Lidera de facto a ţării, o laureată Nobel pentru pace, a fost acuzată în mai multe rânduri că trece cu vederea situaţia gravă. Un raport Amnesty International din 12 martie a arătat că statul organizează baze militare în fostele sate rohingya, nepărând astfel interesat de repatrierea celor peste 700.000 de refugiaţi în Bangladesh. La 1 miliard de dolari se ridică nevoile financiare ale ONU destinate acestei populaţii strămutate.