Dificultăţile interne din Uniunea Europeană au continuat să fie în atenţia opiniei publice, alături de tensiunile din Orientul Apropiat și de discursurile din cadrul Sesiunii Generale a Naţiunilor Unite.

După un număr de avertismente, Parlamentul European a votat, la 12 septembrie, în favoarea declanșării în dreptul Ungariei a mecanismului Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, Ungaria fiind acuzată că încalcă libertăţile și valorile europene prin activităţi împotriva presei, a universităţilor, a minorităţilor și imigranţilor, precum și prin corupţie și îngrădirea independenţei justiţiei. La scurt timp, Polonia, Cehia și Bulgaria au declarat că vor bloca orice sancţiune împotriva Ungariei.

În decembrie 2017 și în dreptul Poloniei s-a activat Articolul 7, în principal din cauza reformelor din justiţie, încă menţinute de guvern și contestate de UE. În acest sens, la 24 septembrie, Comisia Europeană a făcut o a doua sesizare la Curtea de Justiţie a UE, întrucât, prin micșorarea vârstei de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă, partidul naţionalist la putere în Polonia ar controla justiţia. De altfel, la 20 septembrie, au fost numiţi 10 noi judecători la Curtea Supremă poloneză.

Negocierile pentru Brexit au ajuns într-un impas major. Planul prim-ministrului britanic privind un Brexit cu relaţii strânse cu UE nu este agreat din trei părţi: de negociatorii UE, de politicienii britanici adepţi ai unui Brexit dur sau ai unei ruperi totale de UE, dar nici de populaţie, care în majoritate cere un al doilea referendum. Relaţiile comerciale cu UE și frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord sunt punctele disputate, premierul Theresa May sugerând că Marea Britanie ar putea ieși din UE fără niciun fel de acord. Pe plan intern britanic, la finalul lunii, mai multe voci politice sugerau înlocuirea Theresei May din fruntea guvernului, în timp ce, pe plan intern european, la 21 septembrie Polonia a rupt rândurile consensului privind Brexitul, susţinând o flexibilizare a poziţiei europene și contestând mandatul negociatorului pentru Brexit.

În contextul crizei imigranţilor, Germania a continuat să încheie acorduri bilaterale. După Spania și Grecia, Portugalia și Italia au fost de acord să reprimească imigranţii înregistraţi în ţările lor, în timp ce premierul ceh a reiterat că nu dorește în ţara sa refugiaţi, nici măcar orfani de război. La 23 septembrie, navei Aquarius, care salvează migranţi în Mediterana, i-a fost retras pavilionul panamez – la presiuni ale autorităţilor italiene, susţin entităţi apărătoare ale drepturilor omului.

Încă din luna august, Europa Centrală și de Est s-a luptat cu peste 1.200 de focare ale pestei porcine africane, o boală virală hemoragică mortală. Pentru oprirea răspândirii virusului extrem de contagios, s-au operat sacrificări în masă, fermierii și crescătorii români de porci fiind cei mai afectaţi. La 13 septembrie, Belgia a fost prima ţară vest-europeană în care a fost confirmat virusul, trecându-se urgent la sacrificări preventive de porcine domestice.

Pe alte continente

În ziua de 4 septembrie, Turcia și-a sporit efectivele armate la graniţa cu provincia Idlib, din Siria, iar Rusia și-a reluat bombardamentele în aceeași zonă, determinând ONU să ceară un acord de încetare a focului și crearea unor coridoare umanitare. Acest acord ruso-turc a venit la 17 septembrie, Idlibul fiind ultimul bastion al forţelor antiguvernamentale siriene, asaltate tot mai intens de armata regimului Bashar al-Assad și de aliatul rus. În aceeași zi, un avion rusesc a fost doborât de antiaeriana siriană, din cauza unei presupuse intervenţii rău voitoare din partea aviaţiei israeliene, fapt care a tensionat și mai mult relaţiile diplomatice dintre Israel și Rusia.

Și în Libia s-a semnat un acord de încetare a focului, la 26 septembrie, între guvernul de uniune naţională și miliţiile rivale, care luptă în jurul capitalei Tripoli. Peste 100 de morţi și 400 de răniţi reprezintă bilanţul ultimei luni de lupte interne.

Deja în conflict deschis, Iranul a acuzat SUA de implicare în atentatul de la Ahvaz, din 22 septembrie, soldat cu 24 de morţi, însă, la 25 septembrie, Ministerul de Interne iranian avea să declare că acesta a fost comis de separatiști jihadiști susţinuţi de ţări arabe. În privinţa acordului nuclear, premierul Marii Britanii a afirmat, la 23 septembrie, că Iranul respectă condiţiile, iar la 26 septembrie șefa diplomaţiei UE a anunţat că mecanismul special de plăţi între UE și Iran va fi operaţional din luna octombrie.

Un nou capitol s-a scris în istoria celor două Corei, când, la 14 septembrie, s-a deschis un birou de legătură între cele două ţări, în zona Kaesong, iar la 18 septembrie a avut loc al treilea summit din anul acesta între conducătorii celor două ţări, una dintre temele principale de discuţie fiind denuclearizarea Coreei de Nord.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

Ca în fiecare lună septembrie, New-Yorkul i-a găzduit pe reprezentanţii celor 193 de ţări membre ONU. Această a 73-a sesiune s-a axat pe egalitatea de gen, migraţie și refugiaţi, condiţii decente de muncă și schimbările climatice. În discursul său, președintele american a scos în evidenţă realizările mandatului său, promovând o atitudine de „patriotism” și respectare a suveranităţii naţionale, fiind contrazis și criticat de alţi președinţi în discursurile lor, precum președintele Franţei, cel al Iranului sau al Venezuelei.