Raport: Ţările care ajută cel mai mult omenirea

458

Indexul celor mai bune ţări din lume a măsurat contribuţiile pentru bunăstarea planetei aduse de 125 de ţări. Rezultatele au fost surprinzătoare, fie că vorbim despre ţările clasate în mod neașteptat pe primele locuri, fie că ne referim la ţările situate imprevizibil pe ultimele locuri.

Irlanda, Finlanda și Elveţia sunt ţările care au contribuit cel mai mult la binele omenirii în ultimii aproape 5 ani, potrivit Indexului celor mai bune ţări, publicat de consultantul politic Simon Anholt și prezentat pe 23 iunie la TEDSalon, în Berlin. Raportul, realizat pe baza unor indici transmişi de ONU, Banca Mondială şi alte organizaţii internaţionale, a plasat România pe locul 65, mai jos decât Moldova, situată pe locul 60.

Ţările lumii au fost departajate în funcţie de 35 de indici diferiţi, transmişi de mai multe instituţii, între care ONU și Banca Mondială. Au fost urmărite contribuţii la capitolele: „Ştiinţă şi tehnologie”, „Cultură”, „Pacea internaţională şi securitate”, „Ordinea mondială”, „Planetă şi climă”, „Prosperitate şi egalitate” şi „Sănătate şi bunăstare”.

Câștigători şi perdanţi

Primul loc în topul general este ocupat de Irlanda, urmată pe locurile doi și trei de Finlanda şi Elveţia. Top 10 este completat de Olanda, Noua Zeelandă, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca şi Belgia. Clasamentul este închis de Irak, Vietnam şi Libia.

Statele Unite se află pe locul al 21-lea în topul general, iar experţii consideră că această ţară a fost „trasă în jos” de scorurile slabe înregistrate la criteriul „Pacea internaţională şi securitate”.

Europa de Nord este considerată regiunea cu cea mai consistentă contribuţie colectivă adusă umanităţii şi planetei, depăşind de departe alte zone din lume, raportează Mediafax.

În afara ţărilor din Europa de Vest şi a celor vorbitoare de limbă engleză, Costa Rica ocupă cea mai înaltă poziţie, ocupând locul al 22-lea, iar Chile se află pe locul al 24-lea.

Ce pot face ţările pentru binele omenirii

Privind la indicatorii selectaţi pentru index, nu poţi să nu observi cât de variate sunt metodele prin care cetăţenii unei ţări și conducătorii ei pot avea un impact la nivel global. Dacă ne uităm, de exemplu, la domeniul „Știinţei și tehnologiei”, notăm influenţa studenţilor internaţionali, a exportului de jurnale de specialitate și publicaţii internaţionale, aportul celor distinși cu Premii Nobel și impactul inventatorilor.

Dacă ne concentrăm pe „Cultură”, remarcăm posibilitatea de a exporta bunuri și servicii creative, dar și impactul pe care apărarea libertăţii de exprimare de mișcare și a presei îl poate avea asupra civilizaţiei.

Protejarea păcii internaţionale este un alt domeniu vital în bunăstarea globală, care poate fi calibrat în funcţie de eforturile unei ţări pentru a menţine securitatea internetului, a diminua exportul de arme și nivelul conflictelor violente și pentru a evita să aibă datorii la bugetele pentru pace ale ONU. Numărul de soldaţi pe care ţările respective îi detașează în scopuri de pace a fost și acesta luat în calcul.

Pentru a menţine ordinea mondială, o ţară își poate crește donaţiile pentru ajutorare, poate găzdui refugiaţi și poate semna tratate ONU benefice în acest sens. Însă o ţară poate contribui și la destabilizarea unei ţări generând refugiaţi sau, pur și simplu, crescând necontrolat numărul de locuitori.

Orice stat are și un impact asupra mediului, care poate varia în funcţie de rezerva de biocapacitate a ţării și nivelul de poluare pe care îl generează (prin emisii sau deșeuri toxice).

Implicarea în comerţul deschis, numărul de voluntari ONU trimiși în străinătate, asistenţa oferită pentru dezvoltare, investiţiile străine directe și dimensiunea pieţei de fairtrade, toate acestea contribuie la creșterea prosperităţii și a egalităţii între ţări.

Ajutoarele de hrană, exporturile farmaceutice, donaţiile la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, donaţiile umanitare și capturile de droguri sunt indici pentru calcularea contribuţiei la promovarea sănătăţii și a bunăstării globale.

Un raport antiizolare

Studiul este semnificativ, fiindcă astăzi cele mai mari provocări pe care le are de înfruntat omenirea sunt probleme globale și transnaţionale: schimbările climatice, criza economică, terorismul, traficul de droguri și de carne vie, pandemiile, sărăcia, creșterea populaţiei și epuizarea resurselor, dispariţia speciilor, migraţia și altele.

Din cauza dimensiunilor lor, aceste probleme nu pot fi rezolvate decât prin intermediul unor eforturi internaţionale. Problema este însă că cele mai multe ţări continuă să aibă viziuni izolaţioniste, comportându-se ca și cum ar fi insule, concentrându-se pe dezvoltarea unor soluţii domestice la problemele domestice, spun autorii cercetării.

Indexul celor mai bune ţări și-a dorit să aibă un aport unic între statisticile de gen, evaluând performanţele statelor altfel decât izolat, ca și cum fiecare ţară ar fi izolată de celelalte. Toţi indicii citaţi (35 în total) măsoară impactul la nivel global al politicilor și măsurilor adoptate de 125 de ţări (toate pentru care au putut fi furnizate date), pentru a contribui la bunul comun.