Suedia și imigranţii: Un duet cu probleme

308

Stockholm a intrat recent pe lista orașelor europene devenite victime ale unor atacuri cu camioane deturnate, după Londra, Berlin și Nisa. În consecinţă, tot mai mulţi se întreabă dacă situaţia actuală este efectul unei politici imigraţioniste scăpate de sub control.

„Era sânge peste tot, erau oameni pe jos, peste tot. Era panică. Unii stăteau lângă apropiaţii lor, alţii fugeau”, a relatat unul dintre martorii atentatului de la Stockholm. Aproximativ 50.000 de oameni au participat recent în capitala suedeză la o demonstraţie antiterorism, unde au declarat că nu se vor lăsa învinşi de aceste acţiuni criminale, însă atmosfera este departe de a fi una liniștită.

După momentele de doliu, naţiunea se găsește în mijlocul unei dezbateri care încearcă să asocieze imigraţia cu terorismul, comentează RFI. Problema este că neîncrederea începe să pună stăpânire tot mai mult pe Suedia, observă și Bloomberg într-o analiză realizată după atentatul de vineri. Frustrările sunt amplificate și de faptul că cetăţeanul uzbek, suspectat că ar fi autorul atentatului, își anunţase cu o zi înainte intenţia pe un site de discuţii al simpatizanţilor grupării Stat Islamic, deplângând, după atac, faptul că a ucis „prea puţini oameni”. Mai mult de atât, figura pe lista de expulzare din ţară, dar autorităţile nu reușiseră să dea de el. Premierul suedez, Stefan Lofven, a calificat drept „frustrant” eșecul expulzării sale, în condiţiile în care respingerea cererii de azil a fost făcută în iunie 2016. Poliţia suedeză a început să-l caute în luna februarie, pentru că oricum nu a reuşit să-l găsească.

Aceste aspecte au alimentat și mai mult nemulţumirile celor care văd în politica imigraţionistă sursa unei atmosfere lipsite de securitate. De exemplu, populiștilor de dreapta li s-au amplificat sentimentele anti-imigraţie. Mattias Karlsson, liderul acestora, a declarat că simte „furie și durere, dar nu șoc”, lăsând de înţeles că se aștepta la aceste momente. „Suedia a făcut niște greșeli, și ceva trebuie întreprins pentru a asimila imigranţii mai bine”, spune el. „Dar este nevoie de doi pentru a dansa tango –  iar imigranţii sunt cei care trebuie să se integreze în naţiunea suedeză.” Pe de altă parte, guvernanţii încearcă să depășească acest episod, evitând asocierea lui cu politica imigraţionistă. „Teroriştii vor să ne sperie ca să ne schimbăm comportamentul, să ne împiedice să trăim normal, dar nu vom face asta. Teroriştii nu vor putea niciodată să învingă Suedia, niciodată”, a declarat premierul Stefan Löfven.

Suedia se numără printre ţările europene cu cele mai generoase sisteme de azil şi este, după Germania, a doua destinaţie europeană preferată de imigranţi. Și Washington Post insistă asupra faptului că Suedia este de multă vreme cunoscută pentru politica ușilor deschise faţă de imigranţi și refugiaţi. Ţara scandinavă cu 10 milioane de locuitori a primit un număr record de 163.000 de refugiaţi în 2015. În ultimii 15 ani, circa 650.000 de solicitanţi de azil au venit în Suedia. Prin comparaţie cu mărimea populaţiei sale, Suedia acceptă mai mulţi refugiaţi decât orice altă ţară dezvoltată din lume.

De aici au început și problemele. Foreign Policy publica în 2016 articolul „Moartea celei mai generoase naţiuni din lume”. Era vorba despre Suedia şi despre imigraţie, dar şi despre problemele pe care le implică: trierea, lipsa de pregătire profesională a imigranţilor, imigranţii care primesc ordin de expulzare, dar care „uită” să mai plece din Suedia etc. În plus, în această ţară nu se poate discuta deschis despre imigraţie. „Avem o expresie care s-ar traduce prin culoar de opinie – limitele de care nu poţi trece. Cu alte cuvinte, a spune în spaţiul public că este posibil ca refugiaţii să nu fie integraţi înseamnă a-ţi atrage acuzaţii de rasism”, comentează publicaţia americană.

Poate că, nu întâmplător, un raport al guvernului din 2016 ar sugera că 80% dintre poliţiştii din Suedia au de gând să renunţe la slujbe din cauza exploziei de violenţe cu care se confruntă zilnic din partea imigranţilor musulmani. Potrivit canalului norvegian de televiziune NRK, un sergent de poliţie suedez declara că „violenţele împotriva poliţiei, a echipajelor de salvare ale Crucii Roşii şi împotriva pompierilor s-au agravat. Aruncă în noi cu pietre, dau foc şi sunt foarte violenţi. Iar situaţia este mai gravă ca niciodată.”

Deschidere guvernului suedez faţă de imigranţi nu a fost însoţită, însă, și de măsuri adecvate pentru integrarea lor, acuză unii. „Când este vorba să-i integrăm pe cei pe care-i primim, nu o mai facem la fel de bine”, spune un ziarist suedez. „Oricine vrea să afle cum NU trebuie abordată problema imigranţilor, să vină să viziteze Suedia”, conchide jurnalistul de la o importantă publicaţie suedeză.