Raportul pe justiţie: (insuficient de) dur

71

Săptămâni de-a rândul, presa românească de toate culorile a promovat titluri alarmiste despre lovituri de stat, puciuri, lucrări plagiate și acuzaţii din și spre toate taberele politice. Însă raportul european pe justiţie pune lucrurile într-o lumină nouă.

Săptămâni de-a rândul, presa românească de toate culorile a promovat titluri alarmiste despre lovituri de stat, puciuri, lucrări plagiate și acuzaţii din și spre toate taberele politice. Însă raportul european pe justiţie pune lucrurile într-o lumină nouă.

Unii consideră raportul prea dur și de o severitate nejustificată. Alţii apreciază că raportul este prea blând, având în minte evenimentele recente, între care cel mai criticat a fost atacul asupra Curţii Constituţionale.

Care sunt criticile Comisiei Europene?

Comentatorii europeni declară că niciodată un guvern al României nu a avut parte de comentarii directe atât de negative şi formulate fără prea multe precauţii diplomatice. Însuși președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ieri, în prezentarea raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată şi un nou raport adoptat în acest an.

Raportul privind îndeplinirea obiectivelor MCV concluzionează că acestea nu au fost atinse, cel puţin pentru moment. Pe larg, explicaţia este că implementarea unor legi abia a început în unele domenii, în timp ce în alte zone nu sunt asumate pe deplin, iar în general procesul nu este încă sustenabil şi ireversibil. Comisia Europeană se arată îngrijorată de „manipulările şi presiunile" exercitate asupra instituţiilor sau judecătorilor, de atingerile aduse Curţii Constituţionale, de „evitarea procedurilor stabilite şi suprimarea controalelor democratice cheie".

Ce avem de făcut

România a fost invitată să ia „măsuri imediate" pentru a remedia situaţia aplicând în special deciziile Curţii Constituţionale, numind un Avocat al Poporului care să beneficieze de o susţinere largă. Ea trebuie, de asemenea, să continue reforma sistemului judiciar, să amelioreze transparenţa şi să lupte împotriva corupţiei. Pentru a realiza aceasta, Europa cere oficialilor guvernului de la Bucureşti să pună capăt tuturor presiunilor asupra CCR și să renunţe la ordonanţe ilegale.

Guvernului Ponta i se cere să se abţină de la ameninţări la adresa judecătorilor de tipul celor proferate în repetate rânduri de actualul ministru al justiţiei ori de la numiri de şefi ai DNA ori Parchetului general de către preşedintele interimar Crin Antonescu.

Reacţia presei internaţionale

Reacţiile analiștilor internaţionali au fost dintre cele mai diverse. Pe de o parte, sunt cei care consideră că raportul ar fi trebuit să fie și mai aspru, calificând România drept un membru de rangul doi (Deusche Welle) sau scriind articole ample despre clicile corupte care se luptă pentru puterea din România (Der Spiegel). O viziune similară este reflectată și în cotidianul Le Figaro, care afirmă că „sunt puţini politicieni angelici la București".

Pe de altă parte, există numeroase opinii rezervate, precum cea a Agenţiei France Presse, care menţionează monitorizarea permanentă de care va avea parte România, precum și cel de-al treilea raport de care ţara noastră va beneficia până la sfârșitul acestui an, deși asemenea rapoarte se fac bianual.

Un număr restrâns de publicaţii a subliniat schimbarea atitudinii premierului Victor Ponta, după întânirea acestuia cu Jose Manuel Barroso. Acestea, între care se numără și Financial Times, au oferit un spaţiu amplu afirmaţiilor premierului, precum și promisiunilor acestuia de a respecta pe deplin cerinţele Comisiei Europene.