Populaţia Uniunii Europene a crescut cu 1,1 milioane de locuitori în ultimul an, dar România nu se regăsește printre cele 18 ţări care au înregistrat creșteri ale populaţiei, ci în primele 4 ţări ale UE care au pierdut locuitori în 2018, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Între 1 ianuarie 2018 și 1 ianuarie 2019, locuitorii statelor din Uniunea Europeană au crescut numeric de la 512,4 milioane la 513,5 milioane. Totuși, sporul natural al populaţiei din UE a fost negativ pentru al doilea an consecutiv, în 2018 înregistrându-se mai multe decese (5,3 milioane) decât nașteri (5 milioane), așa încât creșterea populaţiei s-a realizat datorită migraţiei.
Ratele cele mai înalte de natalitate s-au înregistrat în Irlanda (12,5 la 1 000 de locuitori), în Suedia (11,4 ‰), în Franţa (11,3 ‰) și în Regatul Unit (11,0 ‰), iar cele mai scăzute, în Italia (7,3 ‰), în Spania (8,9 ‰), în Grecia (8,1 ‰), în Portugalia (8,5 ‰), în Finlanda (8,6 ‰), în Bulgaria (8,9 ‰) și în Croaţia (9,0 ‰).
Cele mai mari creșteri ale populaţiei au fost înregistrate în Malta (plus 36,8 la mia de rezidenţi), urmată de Luxemburg (plus 19,6 la mie), Irlanda (plus 15,2 la mie), Cipru (plus 13,4 la mie), Suedia (plus 10,8 la mie), Slovenia (plus 6,8 la mie), Belgia (plus 6,1 la mie), Spania şi Olanda (ambele cu plus 5,9 la mie) şi Marea Britanie (plus 5,6 la mie). Scăderile cele mai semnificative s-au înregistrat în Letonia (minus 7,5 la mia de rezidenţi), Bulgaria şi Croaţia (minus 7,1 la mie), România (minus 6,6 la mie) şi Lituania (minus 5,3 la mie). În 2017, România ocupa poziţia a 5-a în clasamentul ţărilor în care populaţia se diminuează, cu o pierdere de 6,2 la mia de locuitori.
România ocupă același loc 4 și la mortalitate, între statele UE, cu 13,5 decese la mia de locuitori, după Bulgaria (15,4 decese la o mie de rezidenţi), Letonia (15 la mie) și Lituania (14,1 la mie). De asemenea, în ce privește sporul negativ înregistrat în 2018, ţara noastră se află pe locul 4, alături de Croaţia și de Ungaria, toate cu minus 3,9 la mia de locuitori, fiind devansată de aceleași ţări ca și în clasamentul mortalităţii – Bulgaria (minus 6,6 la mia de locuitori), Letonia (minus 4,9 la mie) și Lituania (minus 4,1 la mie).
Mai multe studii au arătat că România se depopulează rapid, estimările despre trendul viitor al natalităţii și al emigraţiei fiind îngrijorătoare.
Din 2019, ţara noastră ar putea pierde anual o populaţie corespunzătoare unui oraș de dimensiunea Piteștiului, a arătat un studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), al Academiei Române, și de reţeaua de firme de consultanţă KPMG. Dacă tendinţele se vor menţine, „populaţia ar putea scădea cu 2 milioane de locuitori până în 2030, iar populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane, în 2016, la 7,3 milioane, în anul 2030”, a declarat Mădălina Racoviţă, de la KPMG România, explicând că acest lucru va crea, pe lângă problemele de pe piaţa muncii, și dificultăţi în sistemul public de pensii.
Cu o rată scăzută a fertilităţii și o populaţie îmbătrânită, România ar putea fi ţara europeană care pierde cel mai mare număr de cetăţeni până în 2050, arată raportul din 2018 realizat de Population Reference Bureau, care avertizează că această tendinţă, specifică multor state, dar de o anvergură diferită de la ţară la ţară, „le pune probleme ţărilor în ceea ce priveşte echilibrarea pensiilor, a sănătăţii şi a altor beneficii pe care le primesc în mod obişnuit adulţii în vârstă”.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene a indicat că, în condiţiile în care migraţia din ultimii ani se menţine la aceleași cote (200.000 de migranţi pe an), populaţia României se va reduce de la 19,9 milioane, în 2015, la 13,8 milioane, în 2060. Acest lucru ar echivala cu un declin de 30% al populaţiei, dar există scenarii chiar mai sumbre: dacă migraţia se dublează, România ar putea pierde aproximativ 40% din populaţie până în anul 2060, înregistrând mai ales un exod al creierelor și păstrând sub 12 milioane de locuitori.