Banca Mondială investește în combaterea încălzirii globale

36

Pentru perioada 2021-2025, Banca Mondială va pune la dispoziţie 200 de miliarde de dolari ţărilor care vor dori să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și celor care vor fi nevoite să se adapteze schimbărilor climatice. Suma reprezintă o dublare a planului de investiţii stabilit după Acordul de mediu de la Paris, din 2015.

Săptămâna aceasta și săptămâna viitoare, liderii politici se vor întâlni în Polonia pentru a încerca să elaboreze un plan de implementare a Acordului de mediu, care obligă ţările semnatare să își reducă emisiile de gaze astfel încât creșterea temperaturii medii globale să nu depășescă cu mai mult de 2 grade Celsius nivelul preindustrial.

Multiple studii au avertizat cu privire la pericolele fenomenelor meteo extreme în cazul atingerii acestui prag, subliniind nevoia ca ţările să își tripleze eforturile pentru evitarea unor consecinţe catastrofice. Cel mai recent raport ONU arată că, în ciuda Acordului de mediu de la Paris, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră a continuat să crească, ajungând la un maximum istoric. Nu există niciun semn de regresie, în ciuda faptului că „știinţa este clară: fără reducerea rapidă a dioxidului de carbon și a altor gaze cu efect de seră, schimbările climatice vor avea un impact major asupra vieţii pe Pământ”, a subliniat secretarul general al Organizaţiei Mondiale Meteorologice, Petteri Taalas.

Întâlnirea COP24 este cea mai importantă din ultimii ani în ce privește avansurile în acest domeniu și, din nefericire, este marcată de absenţa unor lideri de nivel înalt din Statele Unite, notează CNN. La finalul întâlnirii G-20, care tocmai s-a încheiat, 19 din cei 20 de lideri prezenţi au semnat o declaraţie comună de reafirmare a angajamentelor de a lupta împotriva încălzirii globale. Președintele Trump a făcut notă discordantă, insistând asupra unui paragraf adiţional care să marcheze „reiterarea deciziei de retragere din Acordul de mediu de la Paris și afirmarea angajamentului pentru creștere economică și securitate energetică”.

Poziţia administraţiei Trump este contrară sesizărilor propriului guvern, care recent a publicat un raport cu privire la costurile de sute de miliarde de dolari pe care SUA va trebuie să le suporte ca urmare a fenomenelor meteo extreme care se abat asupra ţării. După incendiile devastatoare din statul California, o serie de cel puţin 22 de tornade a lovit din senin statul Illinois, astfel încât meterologii nici nu au apucat să dea vreo avertizare, iar 30 de persoane au fost rănite.

Multe furtuni extreme, inundaţii și valuri de căldură, împreună cu creșterea nivelului mării, vor afecta drumurile, ducând la surparea infrastructurii și la prăbușiri periculoase, cu pagube de până la 21 de miliarde de dolari până la sfârșitul secolului. (…) Oameni vor fi răniţi și vor muri dacă nu vom schimba politica”, se arată într-un capitol despre efectul schimbărilor climatice asupra infrastructurii. Cu toate acestea, președintele Trump a declarat că nu crede că situaţia va fi atât de gravă precum o prezintă cei 300 de oameni de știinţă care au contribuit la realizarea raportului comandat de guvern. Trump a menţionat că „a citit o parte” din raport și a concluzionat că „va fi bine”.

Mai mult decât atât, schimbarea climatică nu este singura criză de mediu pe care trebuie să o gestioneze liderii politici. Creșterea populaţiei și accentuarea urbanizării vor duce direct la creșterea cu până la 70% a cantităţii de deșeuri globale în următorii 30 de ani, avertizează un raport al Băncii Mondiale. Ţările dezvoltate sunt cele care produc cea mai mare parte din deșeuri, pe care le exportă mai apoi în ţările sărace din regiunea Asia-Pacific, unde nu există centre dezvoltate pentru managementul corect al deșeurilor, în special al plasticului, extrem de problematic. „Soluţii există, dar ţările trebuie ajutate să le adopte și să le implementeze”, notează raportul BM.