Sănătatea mintală, o altă victimă a schimbărilor climatice

860

Schimbările climatice prin care trece planeta noastră pot avea un impact semnificativ asupra sănătăţii mintale a populaţiei, potrivit ultimelor cercetări.

Schimbările climatice pot avea un impact negativ asupra sănătăţii mintale a populaţiei, spun oamenii de știinţă. Printre efectele negative produse de acestea se numără tulburarea de stres posttraumatic, depresia și anxietatea. Majoritatea oamenilor afectaţi se recuperează cu timpul, însă alţii ajung să dezvolte o tulburare psihică cronică. În general, cei mai vulnerabili sunt copiii, oamenii în vârstă, femeile (în special cele însărcinate), persoanele care deja suferă de boli mintale și cele care trăiesc în sărăcie, notează raportul american.

Schimbările climatice presupun modificări în ceea ce privește condiţiile meteorologice, provocând evenimente climatice extreme. Creșterea nivelului mării, temperaturi ridicate, secetă, inundaţii sunt doar câteva dintre consecinţele încălzirii globale. Temperaturile extreme contribuie în mod substanţial la decesul persoanelor cu vârste înaintate care suferă de boli cardiovasculare sau respiratorii, după cum s-a consemnat încă din anul 2003, în Europa, când s-au înregistrat peste 70.000 de decese din această cauză, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Temperaturile ridicate provoacă atât incendii, cât și secetă. În ceea ce privește incendiile, multe ţări sărace sau în curs de dezvoltare nu dispun de mijloace de intervenţie, ceea ce duce la un număr mai mare de victime. Seceta, de asemenea, reprezintă o problemă majoră în cazul persoanelor care depind de agricultură pentru a-și asigura existenţa. Temperaturile ridicate contribuie la formarea așa-numitului strat de ozon de joasă altitudine și la creșterea nivelului de substanţe contaminante în aer. Creșterea concentraţiei de CO2 din atmosferă duce la creșterea numărului de alergeni, care pot provoca astm, o afecţiune care deja afectează peste 300 de milioane de persoane.

Încălzirea globală afectează și migraţia insectelor purtătoare de boli, precum ţânţarul. Un raport recent susţine că temperaturile ridicate, schimbarea tiparului precipitaţiilor și diversele evenimente extreme vor modifica și vor mări distribuţia cazurilor de persoane infectate de aceste insecte. Bolile specifice zonelor ecuatorile și tropicale, precum West Nile, malaria, Zyka sau Lyme, se vor extinde și în emisfera nordică, iar insectele vor deveni mai rezistente pe măsură ce zonele nordice se vor încălzi, notează stiintasitehnica.com.

Schimbarea parametrilor precipitaţiilor va afecta în mod probabil furnizarea de apă potabilă în anumite zone și va provoca secetă. Lipsa apei reprezintă un pericol pentru igiena personală și un risc crescut în ceea ce privește bolile diareice, care se traduc în aproximativ 760.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani. În alte zone, specialiștii prevăd că se va înmulţi numărul și frecvenţa inundaţiilor în următorii ani. În afară de daunele pe care le provoacă – locuinţe distruse, leziuni fizice –, inundaţiile contaminează sursele de apă dulce, favorizând și reproducerea insectelor purtătoare de boli.

În afară de consecinţele fizice, schimbările climatice produc și schimbări la nivel emoţional și psihic. Pentru o familie a cărei agoniseala de o viaţă a fost distrusă de o inundaţie sau pentru care pământul care urma să îi dea pâinea de zi cu zi a fost lovit de arșiţă, încălzirea globală înseamnă și depresie, anxietate, abuz de diferite substanţe, comportamente agresive și chiar sinucideri în cazul celor care nu fac faţă situaţiei, relatează CNNExistă studii care demonstrează în ce fel afectează toate aceste schimbări sănătatea mintală a populaţiei. În urma inundaţiilor din anul 2013-2014 din Anglia, autorităţile competente au realizat un studiu pe un eșantion de 8.000 de persoane care locuiau în zonele afectate. Dintre persoanele afectate în mod direct, 20% au fost diagnosticate cu depresie, 28,3% cu anxietate și 36% cu tulburare de stres posttraumatic. Dintre cei afectaţi în mod indirect, aproximativ 10% sufereau de depresie și 15% de tulburare de stres posttraumatic. Dintre cei neafectaţi, 6% sufereau de depresie și 8% de tulburare de stres posttraumatic.

În general, populaţia este îngrijorată de tot ceea ce ţine de schimbările climatice; dat fiind că acestea pot afecta economia și siguranţa și conștientizarea faptului că acest lucru ne scapă de sub control constituie un motiv suficient de mare de preocupare. Un raport recent arată că în Norvegia, Franţa, Regatul Unit și Germania a crescut nivelul de îngrijorare și anxietate legat de consecinţele negative ale schimbărilor climatice. „Cel care suferă de depresie nu va da randament nici la locul de muncă”, mai amintește Susan Clayton, profesor de psihologie la Wooster University. Iar o asemenea persoană va fi mai predispusă la anumite comportamente nocive, cum ar fi consumul anumitor substanţe sau neglijarea alimentaţiei. „O sănătate precară din punct de vedere psihologic va avea un impact nefavorabil asupra societăţii”, avertizează Clayton.