Cel mai mare sistem de curăţare a oceanelor este pregătit pentru lansare

2701

După ce un studiu publicat în martie 2018 avertiza că mărimea plasturelui de gunoi din Pacific are de două ori suprafaţa Franţei, dinspre fundaţia The Ocean Cleanup sosesc vești bune: „bomba cu ceas” din oceane va fi dezamorsată de-a lungul următorilor ani, primele operaţiuni începând deja din septembrie.

În anul 1997 a fost descoperită insula de plastic din Pacific, cel mai mare exemplu de poluare marină, oceanograful american Charles Moore avertizând atunci că această uriașă mare reziduală „se mișcă precum un animal mare fără lesă”.

Marea Insulă de Gunoi a Pacificului, așa cum a fost denumită zona situată în apele subtropicale dintre California și Hawaii, a continuat să se extindă cu o viteză ameţitoare, care a depășit prognozele cele mai pesimiste ale experţilor. Astfel, cel mai recent studiu, publicat în martie 2018, arăta că vortexul de materiale plastice se întinde pe 1,6 milioane de kilometri pătraţi, înglobând aproximativ 79.000 de tone de deșeuri – cifrele creionând o suprafaţă a gunoiului de 4 până la 16 ori mai mare decât cea anticipată de specialiști.

Cea mai mare parte a insulei de plastic este alcătuită din „unelte fantomă”, resturi ale instrumentelor de pescuit abandonate sau pierdute, care ucid anual peste 100.000 de balene, delfini și foci, microfragmentele de plastic fiind responsabile de moartea păsărilor și a altor vietăţi marine de dimensiuni mai mici.

Arhipelagul Gunoaielor a devenit confirmare a previziunilor sumbre ale specialiștilor legate de viitorul oceanelor: cu 8 milioane de tone de material plastic deversate anual în ocean, studiile arată că am putea avea mai mult plastic decât pești în apele lumii până în 2050.

Dacă soluţiile ar fi fost de așteptat să vină din partea guvernelor, realitatea este că plasturele de gunoi al oceanului a fost tratat în mod superficial, localizarea lui în apele internaţionale oferindu-le statelor pretextul pentru a se degreva de sarcina costisitoare a lichidării sale.

Soluţia a venit, în cele din urmă, din altă parte – de la un vis al unui adolescent, preocupat de poluarea apelor. Olandezul Boyan Slat a înfiinţat o firmă de tehnologie nonprofit, The Ocean Cleanup, la vârsta de 18 ani, pe când studia inginerie aerospaţială.

După ani de cercetare, The Ocean Cleanup tocmai a finalizat un sistem de colectare a deșeurilor de plastic din oceane, cel mai mare din lume, suficient de performant pentru a prinde și fragmentele mici de plastic, care scăpau colectărilor clasice.

Dispozitivul de curăţare este format din ţevi de aproximativ 122 de metri, montate împreună pentru a forma un tub lung, de peste 600 de metri. Umplute cu aer, tuburile vor pluti la suprafaţa oceanului ca un arc, fiind prevăzute cu un dispozitiv conic de nylon, dispozitivul reușind să colecteze gunoiul de plastic și să-l reţină, urmând ca, la fiecare câteva luni, o navă să recupereze gunoiul și să-l transporte în centre de sortare și reciclare.

Sistemul va fi lansat în ocean pe 8 septembrie, având nevoie de aproximativ 3,5 ore pentru a ajunge în Oceanul Pacific, destinaţia finală fiind la 1.000 de mile marine distanţă.

La originea acestui sistem de lichidare a celei mai întinse insule de gunoi a Pacificului s-a aflat dorinţa lui Slat de a contrazice mesajele rezervate lansate de oficiali în spaţiul public pe tema reziduurilor de mase plastice. „Problema poluării plastice a fost întotdeauna descrisă ca ceva insolvabil. Povestea a fost întotdeauna «OK, nu putem să ne curăţăm – cel mai bun lucru pe care îl putem face este să nu agravăm lucrurile»”.

Curăţarea oceanelor va deveni un simbol pentru modul în care putem folosi tehnologia pentru a rezolva problemele create de noi, speră Slat, care conduce, la numai 24 de ani, o echipă de 65 de angajaţi, printre care cercetători și ingineri.

Noul obiectiv al companiei este de a reduce Insula de Gunoi a Pacificului la jumătate din dimensiunile sale actuale în doar 5 ani. Un obiectiv ambiţios și realizabil deopotrivă, cu un amendament cu privire la care nu putem fi niciodată îndeajuns de vocali. Nu putem avea oceanele curate la care visăm, indiferent ce sisteme de curăţare vor fi inventate în viitor, dacă menţinem producţia de plastic la cotele actuale și, cu atât mai puţin, dacă le depășim.

Pentru că, dincolo de confortul cu care ne-a obișnuit plasticul, din cauza duratei sale enorme de viaţă – cu efectele devastatoare pentru mediu ce decurg de aici – putem rămâne în continuare dependenţi de el doar dacă „vrem o planetă care este literalmente acoperită cu plastic”, afirmă Roland Geyer, profesor la Universitatea din California.