Aerul poluat crește riscul de obezitate în cazul copiilor

32

Expunerea timpurie la poluarea aerului crește riscul de obezitate în cazul copiilor, arată o cercetare efectuată de o echipă de la Universitatea Southern California.

Asimilarea unui nivel crescut de dioxid de azot, emis de motoarele diesel, în primul an de viaţă a condus la o accelerare a dezvoltării problemelor de greutate mai târziu în viaţă, au descoperit oamenii de știinţă.

„Îi sfătuim pe părinţi să fie atenţi cu privire la locurile în care copiii lor își petrec timpul, mai ales dacă acele locuri sunt aproape de artere foarte circulate”, a declarat Jennifer Kim, coordonatorul cercetării. „Primul an de viaţă este o perioadă de dezvoltare foarte rapidă a numeroase sisteme din corp și poate seta evoluţia viitoare a copilului.”

Lunea trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţa că 90% dintre copiii lumii respiră aer poluat, o situaţie pe care organizaţia a catalogat-o drept „impardonabilă”. Îngrijorările cu privire la impactul aerului toxic asupra sănătăţii copiilor sunt potenţate de alte descoperiri care dezvăluie amplitudinea deteriorării sănătăţii fizice și mentale provocate de poluare.

Obezitatea, o problemă majoră

Prevalenţa obezităţii infantile s-a triplat în rândul noilor generaţii în ultimele două-trei decenii. „Acest lucru este îngrijorător, deoarece problemele de greutate apărute la o vârstă fragedă afectează dezvoltarea fizică şi emoţională şi sunt asociate cu o serie întreagă de boli grave, precum boli de inimă, diabet, boli ale rinichilor”, a declarat medicul Mihaela Posea, diabetolog şi nutriţionist, citat de Adevărul.

Datele COSI pentru România indică o prevalenţă a supraponderalităţii (inclusiv obezitate) la copiii de 8 ani de 26,75% şi a obezităţii de 11,6%. „Cu alte cuvinte, în România unul din 4 copii de 8 ani are probleme de greutate şi unul din 10 suferă de obezitate”, arată Posea, care a decis să lanseze un program de prevenţie pentru combaterea obezităţii la copii şi tineri.

Producătorii de scaune pentru copii au început să fabrice modele mai mari, după ce un studiu recent arată că peste 250.000 de copii din SUA sub vârsta de 6 ani sunt prea graşi ca să încapă în modelele clasice. În jur de jumătate din reclamele din SUA dedicate adolescenţilor şi copiilor se referă la mâncare.

Poluarea și diabetul

Prin reducerea poluării se poate diminua nu doar rata obezităţii infantile, ci şi numărul cazurilor de diabet, mai ales în ţările foarte poluate precum India, dar şi în ţările mai puţin poluate precum Statele Unite, scrie Medical Xpress.

„Există o legătură strânsă între poluarea aerului şi diabet”, a precizat Ziyad Al-Aly, profesor de medicină la Universitatea Washington, autor al unei demonstraţii știinţifice pe acest subiect. „Am descoperit un risc crescut, chiar şi la niveluri scăzute de poluare considerate inofensive de EPA (Environmental Protection Agency) şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Acest lucru este extrem de important întrucât multe grupuri industriale susţin că plafonul curent este prea strict şi trebuie relaxat. Dovezile arată însă contrariul, că nici aceste niveluri nu sunt considerate suficient de sigure.”

Poluarea contribuie la reducerea insulinei şi la declanşarea inflamaţiei, împiedicând corpul să transforme glucoza din sânge în energia de care are nevoie organismul pentru a menţine sănătatea.

Cercetătorii estimează că poluarea a contribuit la 3,2 milioane de cazuri de diabet la nivel global în 2016, ceea ce reprezintă circa 14% din toate cazurile noi de diabet la nivel global.

Un număr de 15 senzori amplasaţi în Bucureşti şi Ploieşti înregistrează permanent, din 1 octombrie 2018, nivelul poluanţilor din aer, iar datele sunt disponibile publicului pe site-ul https://airly.eu/map/en/ sau în aplicaţia Airly pentru smartphone, prin intermediul primei reţele independente de monitorizare a calităţii aerului din România, se arată într-un comunicat de presă al iniţiatorilor proiectului, citat de Digi24. În prezent, Bucureşti este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iaşi şi Braşov nivelul particulelor în suspensie (PM10 şi PM2.5), particule fine generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor, depăşesc constant nivelul maxim acceptat de legislaţie.