Ne hrănim cu plastic, la propriu

474

Microparticulele de plastic au fost identificate în sarea de masă, în apa îmbuteliată, în apa de la robinet, în pliculeţele de ceai, în bere, în băuturile răcoritoare. Era, deci, doar o chestie de timp până să fie identificate și în organismul uman, mai exact în excrementele umane.

„Acesta este primul studiu de acest gen și confirmă ceea ce bănuiam demult, și anume că plasticele până la urmă ajung în sistemul nostru digestiv”, a declarat Philipp Schwabl, cercetătorul studiului realizat de Agenţia de Mediu din Austria.

Studiul este de mici dimensiuni, deci rezultatele sale nu pot fi generalizate, însă este relevant pentru a înţelege impactul poluării cu plastic asupra sănătăţii umane. Cercetătorii au luat mostre de la voluntari din Europa, Japonia și Rusia, pe care le-au testat pentru 10 varietăţi de microparticule, cu dimensiuni între 50 și 500 micrometri. În medie au fost găsite câte 20 microparticule în 10 g de excrement. Au fost identificate nouă din cele zece tipuri testate.

Particulele de plastic în tractul digestiv ar putea afecta răspunsul sistemului imunitar și ar putea înlesni transmiterea de patogeni. Cercetătorii se tem și de ce ar putea însemna aceasta pentru pacienţii care suferă deja de boli gastrointestinale. „Cele mai mici particule ar putea să intre în sânge, în sistemul limfatic, să ajungă la ficat. Avem nevoie de cercetări amănunţite în continuare”, a mai spus Schwabl.

Totodată, ONU avertizează că ingerarea componentelor de plastic poate fi toxică sau carcinogenă. Deși nu era vorba despre microparticule, nu știm în ce măsură aceste efecte s-ar aplica unei acumulări de microparticule în organism. În același timp, s-a demonstrat că chimicalele folosite la producerea plasticului, cum este bisfenolul A (BPA), pot perturba sistemul endocrin, sistemul imunitar și sistemul nervos.

Folosirea plasticului este atât de prezentă în stilul de viaţă modern încât vor fi dificil de stabilit sursele de contaminare și cu atât mai dificil de eliminat. Aproape toate produsele din lanţul alimentar global sunt împachetate în plastic, într-o anumită măsură. Doar dacă ne gândim la apa îmbuteliată, cifrele arată că un milion de sticle sunt cumpărate în lume la fiecare minut, iar cifra este de așteptat să crească cu 20% până în 2021.

La nivel internaţional se resimte o presiune tot mai mare asupra guvernelor de a lua măsuri pentru a stopa fenomenul poluării cu plastic. Mai multe ţări au interzis deja pungile de plastic cu totul, iar un număr tot mai mare de orașe, în special din SUA, se gândesc la interzicerea paielor de plastic, a beţișoarelor de urechi, a produselor cosmetice care conţin bobiţe de plastic pentru exfolierea pielii și a obiectelor din plastic de unică folosinţă.

Cea mai recentă iniţiativă vine din partea Parlamentului European, care tocmai a votat o lege ce vizează scoaterea din circulaţie a celor mai întâlnite 10 obiecte de plastic care ajung în oceane. Obiectele ușoare, de unică folosinţă, sunt considerate cele mai problematice, fiindcă pot călători distanţe lungi, absorbind continuu toxine ce dăunează florei și faunei marine. Legea prevede ca obiectele de plastic de unică folosinţă precum paie, beţișoare de urechi, tacâmuri, caserole pentru alimente etc. să fie interzise până în 2021, iar 90% din sticlele de plastic să fie reciclate până în 2025. Dacă această lege va fi acceptată de toate statele membre, UE va trece în fruntea luptei pentru combaterea poluării cu plastic.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.