Stella McCartney – „Numai 1% din haine sunt reciclate”

86

Mai puţin de 1% din materialele folosite în fabricarea hainelor ajung să fie refolosite și în fiecare secundă în lume se aruncă la gunoi câte un camion de haine. În același timp, numărul mediu de purtări al unui articol vestimentar a scăzut cu 36% în 15 ani, se arată într-un studiu realizat de Fundaţia Ellen McArthur, împreună cu designerul vestimentar Stella McCartney.

Industria modei este „incredibil de risipitoare și dăunătoare pentru mediu”, a declarat Stella McCartney. Ea și-a unit forţele cu activista pentru mediu Ellen McArthur într-o campanie care vrea să schimbe felul în care hainele sunt produse. Industria modei produce 1,2 miliarde de tone de emisii pe an, o cantitate mai mare decât cea produsă de industria aviatică și cea a transporturilor navale împreună, se arată în raport. Dacă lucrurile continuă la fel, industria va ajunge să consume un sfert din bugetul de carbon al planetei până în 2050.

„Industria textilă de astăzi este construită pe un model învechit liniar, este extrem de risipitor și poluant. (…) Avem nevoie de o nouă economie textilă în care hainele sunt proiectate diferit, purtate mai mult, reciclate și reutilizate mult mai des”, a explicat MacArthur. „Materialele sintetice, cum ar fi nailonul și poliesterul, pot și ar trebui să fie reciclate și să provină din surse reciclate. (…) Obiectivul nostru este ca până în 2020 să ne oprim din a utiliza nailon virgin”, noteză și web-siteul designerului.

Stella McCartney a pornit o luptă împotriva industriei creatoare de modă, refuzând să lucreze cu blană naturală și încercând să educe asupra faptului că hainele trebuie confecţionate diferit, purtate mai mult timp și reciclate cât mai des.

„Blana… e atât de medievală”, a conchis McCartney. Dar, pe măsură ce nivelul de conștientizare a drepturilor animalelor a crescut, iar blănurile naturale sunt tot mai puţin folosite în industria de profil, moda rapidă (fast fashion) a devenit problema centrală a industriei. Istoria problematică a felului în care sunt trataţi muncitorii în fabricile de textile, procesele de colorare toxice care pun în pericol atât angajaţii, cât și mediul înconjurător, și calitatea ieftină a produselor finale sunt motive serioase pentru reformarea industriei, deși în momentul de faţă moda rapidă produce haine cumpărate în masă, pentru că sunt ieftine, și schimbate pe bandă rulantă, pentru că sunt de proastă calitate, ceea ce înseamnă un câștig financiar semnificativ pentru producători.

Un sondaj efectuat de Organizaţia de caritate Barnardo pe un eșantion de 2.000 de femei din Marea Britanie a constatat că, în medie, o piesă de îmbrăcăminte a fost purtată doar de șapte ori până să fie aruncată. „Suntem cu toţii vinovaţi că purtăm o ţinută doar de câteva ori, după care o aruncăm. Am fost surprinși să aflăm că se găsesc în garderobele femeilor cel puţin 10 articole de îmbrăcăminte care nu vor fi purtate niciodată”, a declarat Zoe Abrams, director al Barnardo.

„Cei care se împiedică de ideea că un consumator modern nu ar putea fi determinat să citească eticheta de pe un articol vestimentar și să fie impresionat, de exemplu de in – o fibră durabilă care atunci când este cultivată în climatul potrivit nu are nevoie de irigare – se înșală”, argumentează Edwina Ehrman, deţinătorul casei de modă și de textile V & A, Londra. Educarea consumatorilor cu privire la impactul negativ colosal al industriei asupra mediului, dar poate mai ales cu privire la condiţiile drastice în care lucrează muncitorii din cele mai multe fabrici de textile, este cea mai scurtă cale de a reforma industria. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru cei care își riscă viaţa în condiţii de muncă nesigure. La cinci ani de la prăbușirea fabricii de textile Rana Plaza din Bangladesh, milioane de muncitori încă sunt expuși acelorași riscuri care au dus la moarte a 1.130 de persoane și rănirea altor 2.500, notează Reuters.