Doar în 2017, Terra a pierdut în fiecare secundă o suprafaţă de pădure egală cu un teren de fotbal, în total 29,4 milioane de hectare, potrivit Global Forest Watch.

În ciuda defrișării masive a pădurilor și a distrugerii lor în incendii, planeta are mai mulţi copaci în prezent decât acum 35 de ani, arată un studiu care contrazice toate calculele anterioare.

Pierderea masivă de copaci din pădurile tropicale a fost compensată de creșterea copacilor în regiunile subtropicale, temperate, boreale și polare, înregistrându-se chiar un câștig de 2,24 de milioane de kilometri pătraţi (7,1% din suprafaţa totală împădurită), conform unui studiu efectuat de Xiao-Peng Song și Matthew Hansen, de la Universitatea din Maryland, pe baza datelor culese prin satelit în intervalul 1982-2016.

Reîmpădurirea planetei se datorează unei serii de trei factori: mai întâi, abandonarea agriculturii în zone din Europa, Asia și America de Nord, apoi creșterea temperaturii globale, care determină deplasarea pădurilor spre zonele polare și, în final, programele de plantare masivă care au loc în China. De altfel, Rusia, China și Statele Unite au înregistrat cea mai mare creștere a numărului de copaci în intervalul amintit.

Deși, per ansamblu, pierderile cauzate de defrișare, incendii, secetă sau dăunători sunt acoperite cu brio, modul în care arată peisajul pădurilor face ca rezultatele studiului să nu fie pe de-a-ntregul îmbucurătoare. Pierderile de pădure nu sunt într-adevăr recuperate decât dacă ne raportăm strict la suprafaţa împădurită, fără a lua în calcul și tipul de vegetaţie care a luat locul pădurilor defrișate. Studiul confirmă pierderea pe scară largă a ecosistemelor celor mai biodiverse ale planetei, în special a pădurilor tropicale. Și nu mai puţin de 60% dintre schimbările survenite în peisajul forestier în ultimii 35 de ani au fost asociate cu activităţi umane.

Dacă privim problema doar din unghi statistic, atunci putem echivala 100 de hectare de pădure primară („care s-au regenerat natural, cu specii locale, unde nu există semne vizibile ale intervenţiei umane și unde nu s-a intervenit semnificativ asupra proceselor ecologice“) cu 100 de hectare de palmieri de ulei. Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite însă etichetează situaţia drept defrișare, pentru că valoarea celor două covoare forestiere este foarte diferită.

În pădurile primare, unde există arbori în diferite etape de dezvoltare (de la plante tinere la arbori la limita longevităţii fiziologice), precum și o varietate de lemn mort – de la cioturi la arbori căzuţi pe sol –, există o varietate de nișe ecologice capabile să susţină un număr mare de plante și de animale. Pădurile tropicale, de exemplu, sunt cele mai bogate ecosisteme ale planetei, datorită numărului mare de specii de plante și animale adăpostite. Pădurea amazoniană cuprinde zeci de mii de specii de plante, 2,5 milioane de specii de insecte și 2.000 de specii de păsări și mamifere – de fapt, 1 din 10 specii de plante și animale cunoscute pe Terra trăiește aici. Defrișarea copacilor și schimbarea tipului de vegetaţie în aceste zone reduc disponibilitatea hranei, a adăpostului și a habitatului de reproducere, ameninţând existenţa multor specii care nu sunt capabile să supravieţuiască în habitatele forestiere secundare.

Pe de altă parte, pădurea tropicală absoarbe cel mai mult dioxid de carbon – acesta este rezultatul unui studiu care a colectat probe de la 250.000 de copaci din regiuni diferite, arătând că arborii pădurilor tropicale reușesc să absoarbă 20% din emisiile de carbon și subliniind importanţa conservării acestor păduri. Și aceasta în timp ce speciile de plante și de animale din mediul forestier se află deja în pericol din pricina schimbărilor climatice, avertizează un studiu din 2018, realizat de Universitatea East Anglia și de Universitatea James Cook și World Wide Fund for Nature. Conform studiului, pădurile mari ale Terrei ar putea pierde cel puţin jumătate din speciile de copaci, inclusiv din cauza încălzirii globale, în timp ce mamiferele, amfibienii, reptilele și păsările ar putea dispărea la scară catastrofică în Amazon, dar și în Africa, Asia, America de Nord și Australia.

Concluzionând, veștile bune despre numărul mare de copaci ai Terrei nu trebuie să adoarmă vigilenţa în ce privește transformarea peisajului forestier. Atunci când ne protejăm copacii – nu doar numeric, ci și în varietatea lor de specii – protejăm mediul în care trăim și, implicit, pe noi înșine. Distrugerea copacilor, în schimb, nu dăunează doar mediului, sublinia Victoria Tauli-Corpuz, raportor special al ONU privind drepturile popoarelor indigene. „Pe lângă această violenţă împotriva Pământului, există o violenţă crescândă împotriva oamenilor care apără aceste păduri“, afirma raportorul, amintind că 197 de activiști de mediu au fost uciși în 2017, jumătate dintre ei aparţinând grupurilor indigene.