Resturile de ţigări, cea mai mare sursă de gunoi din oceane

60

Chiștoacele de ţigară sunt cele mai colectate deșeuri de pe plajele lumii, cu un total de peste 4,5 mii de miliarde în peste 32 de ani, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul gunoaielor adunate și mai mult decât totalul ambalajelor din plastic, al recipientelor, al capacelor pentru sticle, al veselei și al sticlelor.

În prezent se pare că ecologiștii își ating obiectivele de eliminare sau stopare a marilor surse de poluare oceanică, printre care se numără pungile de plastic, ustensilele de consum și, cel mai recent, paiele de băut. Mai multe orașe de coastă au interzis anul acesta utilizarea paielor de plastic, iar alte măsuri cu rol de protejare a vieţii marine sunt pe cale de a fi adoptate în California și în Hawaii.

Cu toate acestea, poluantul numărul 1 al oceanelor este chiștocul de ţigară, cel în dreptul căruia pentru moment nu există reglementări. Această situaţie s-ar putea însă schimba în curând, dacă iniţiativa care prevede interzicerea filtrelor de ţigări va fi validată. Printre iniţiatorii proiectului se află companii din industria tutunului, un parlamentar din California și Surfrider Foundation, o organizaţie mondială de surfing. Aceștia speră ca proiectul să fie susţinut atât de organizaţii de sănătate, cum ar fi Societatea Americană de Cancer, cât și de organizaţii axate pe protecţia mediului.

„Este destul de clar că filtrele de ţigări nu aduc beneficii pentru sănătate. Ele sunt doar un instrument de marketing care ușurează fumatul. În plus, sunt un contaminant major, ca toate deșeurile din plastic”, a declarat Thomas Novotny, profesor de sănătate publică la Universitatea de Stat din San Diego.

Un studiu al cercetătorilor de la The Ohio State University Comprehensive Cancer Center, Statele Unite, demonstrează că ţigările cu filtru sunt chiar mai dăunătoare decât cele fără filtru, întrucât găurile de ventilare ale filtrului provoacă arderea mai lentă a tutunului și la o temperatură mai scăzută, ceea ce determină inducerea unei cantităţi mai mari de substanţe toxice în fum. În plus, filtrul blochează o parte din nicotină, iar orificiile prin care intră aer contribuie la diluarea fumului, așa că, pentru a simţi nicotina, unii fumători trag mai des și mai profund din ţigară. Astfel ţigările cu filtru contribuie la creșterea semnificativă a riscului de cancer.

Dar ţigările cu filtru nu au atras atenţia doar din cauza afecţiunilor pe care le pot provoca. Marea majoritate a ţigărilor, în cuantum de 5,6 mii de miliarde fabricate în fiecare an în lume, au filtre din acetat de celuloză, o formă de plastic a cărui decompunere poate dura peste zece ani. Din numărul total, în fiecare an, aproximativ două treimi sunt aruncate în mod iresponsabil, au arătat iniţiatorii proiectului legislativ.

Uneori oamenii aruncă resturile direct pe plajă, de unde ajung în oceane, în canale de scurgere, ape și râuri din întreaga lume. Deșeurile se dezintegrează adesea în microplastice ușor consumate de vieţuitoarele marine. Cercetătorii au descoperit detritus la aproximativ 70% din păsările marine și la 30% din ţestoasele de mare. Resturile de plastic cauzează decesul a cel puţin 1 milion de păsări marine și a 100.000 de mamifere marine în fiecare an. De asemenea, fragmentele mici de plastic pot fi consumate de pești mai mici, care ajung apoi în alimentaţia umană.