În 1992, un număr de 1.700 de oameni de știinţă au semnat o scrisoare deschisă prin care avertizau că umanitatea și lumea naturală din jurul ei în curând se vor bate cap în cap și, dacă nu oprim declinul mediului, atunci ne putem viitorul în pericol. Acum, peste 15.000 de cercetători lansează a doua avertizare.

Emisiile globale de CO2 provenite din industrie și de la combustibilii fosili au crescut în fiecare deceniu, de la o medie de 11,4 gigatone de dioxid de carbon eliberat în atmosferă în anii 1960 la o medie de 34,4 gigatone pentru perioada 2007-2016. Emisiile globale pentru anul acesta sunt preconizate să crească cu 2%, după aproape trei ani de stagnare, ajungând la un nou record, de 36,8 gigatone de CO2.

În acest timp, în Delhi, India, autorităţile au cerut unei companii de stat care deţine elicoptere ca acestea să împrăștie apă, în speranţa că particulele de poluare care au creat un smog bun de tăiat cu cuţitul se vor așeza, iar aerul se va curăţa. Însă smogul de poluare este atât de dens încât nici elicopterele nu puteau să zboare. Doctorii au declarat că au de-a face cu o stare de urgenţă publică, dar autorităţile încearcă să păstreze aparenţele. „Jumătate dintre pacienţii mei cu cancer sunt nefumători”, a declarat un medic. Părinţii sunt sfătuiţi să își scoată copiii din oraș. Doar în 2016, emisiile de CO2 au crescut cu 4,5% în India, în timp ce în China, SUA și Europa s-au înregistrat descreșteri.

Poluarea omoară cel puţin 9 milioane de oameni în fiecare an, conform celui mai complex studiu în domeniu, publicat luna trecută. Toxinele din apă, aer și pământ sunt responsabile pentru bolile care omoară 1 din 6 oameni pe glob, dar totalul ar trebui să fie mult mai mare, fiindcă impactul multor poluanţi încă este necunoscut sau prost înţeles, se precizează în raport. Majoritatea deceselor au loc în ţările mai sărace, iar în locuri precum India, Ciad și Madagascar poluarea este responsabilă pentru un sfert din numărul total de decese.

Fiji, un arhipelag de 300 de insule, se pregătește pentru un alt efect al încălzirii atmosferei din cauza poluării, și anume să primescă și să relocheze refugiaţi. Cu nivelul mării în creștere și cu fenomene meteo tot mai extreme, Fiji s-a oferit deja să preia oameni de pe insulele Kiribati și Tuvalu, două insule care ar putea să dispară din cauza creșterii nivelului apei. Fiji, dintr-o poziţie similară, reacţionează cu solidaritate și compasiune, în timp ce ţările bogate nu iau note bune la acest capitol, deși ele sunt cei mai mari poluatori – în 2016, topul poluatorilor a fost dominat de: China(28%), SUA (15%), UE (10%) și India (7%).

Luna aceasta, odată cu anunţul din partea Siriei că se va alătura Acordului Climatic de la Paris, SUA a rămas singura ţară care respinge acest efort internaţional. „După cum a spus deja președintele, SUA își menţine decizia de a se retrage, dacă nu putem să intrăm din nou pe baza unor termeni care să fie mai favorabili pentru ţara noastră”, a declarat un purtător de cuvând de la Casa Albă, după ce Nicaragua și Siria, ultimele ţări pe listă, au semnat acordul. Președintele Donald Trump le-a explicat americanilor că Acordul dăunează economiei Americii, el fiind președintele care a promis să facă doar America „mare, din nou”, nu lumea întreagă. Alţi lideri speră că situaţia în care SUA se află acum, izolată în acest mare angajament voluntar pentru garantarea supravieţuirii umanităţii, îl va face totuși pe liderul de la Casa Albă să își reconsidere poziţia.

În aceste condiţii, cei peste 15.000 de oameni de știinţă din 184 de ţări trag al doilea semnal de alarmă, printr-o scrisoare deschisă publicată în jurnalul BioScience – „Aici nu vorbim despre vreun fenomen natural care nu are nicio legătură cu oamenii. Dacă nu avem o biosferă sănătoasă, dacă în continuare vom avea probleme de mediu majore și probleme cu schimbarea climei, asta o să afectează direct bunăstarea noastră, a tuturor. Oamenii trebuie să înţeleagă că încercăm să ne salvăm pe noi înșine de la o nenorocire catastrofică.”

Cercetătorii atrag atenţia că, din multe puncte de vedere, situaţia a mers tot în mai rău de la publicarea primei scrisori. Mai întâi trebuie spus că emisiile de dioxid de carbon au crescut cu 90% faţă de nivelul din anii 1970, în principal din cauza activităţii umane: procese industriale, defrișări, căldură în case și combustibil în rezervoare. Prin urmare, cel mai călduros an înregistrat de NASA în 136 de ani a fost, după 1998, anul 2016, care deţine recordul absolut (deocamdată). Consensul oamenilor de știinţă este că o asemnea încălzire accentuată va aduce o creștere a nivelului mării ce va ameninţe multiple insule și orașe de coastă, va aduce furtuni mai intense și va ameninţa culturile din care ne hrănim astăzi.

Tot de la publicarea primei scrisori, starea oceanelor s-a schimbat drastic. Cercetătorii vorbesc despre o creștere cu 75% a numărului de zone moarte din ocean, adică largi zone de unde viaţa marină a dispărut din cauza lipsei de oxigen. În prezent s-au descoperit 405 astfel de zone în toată lumea. Pe lângă acesta, pescuitul tot mai acerb a crescut numărul de specii de pește pe cale de dispariţie până la 2.300.

Și nu doar acest deficit va avea un impact negativ asupra nutriţiei omului interesat să trăiască puţin mai sănătos, ci și faptul că apa potabilă disponibilă pe cap de locuitor s-a redus cu 26% faţă de nivelul din 1992, iar în prezent 20% dintre sursele de apă sunt supraexploatate. UNESCO se așteaptă ca până în 2030 să ne confruntăm cu un deficit global de apă potabilă de 40%.

Între 1990 și 2015, o regiune cam de mărimea Africii de Sud de pădure a dispărut, mai exact 130 de milioane de hectare de copaci. SUA a pierdut cel mai mare procentaj din teritoriu, pe măsură ce populaţia a tot crescut. Cea mai mare parte din pământul curăţat este folosit de producătorii de carne de larg consum. De fapt, la nivel global populaţia a crescut cu 35% de la publicarea primei scrisori, iar resursele naturale necesare susţinerii unei asemenea creșteri sunt tot mai limitate. Dacă trendul se menţine și vom ajunge la o cifră de 10 miliarde de locuitori până în 2050, așa cum preconizează ONU, vom avea probleme serioase de sustenabilitate, mai ales că cele mai mari rate de fertilitate sunt în ţările care au și cea mai precară securitate alimentară.

Bineînţeles că, odată cu defrișările, ne confruntăm și cu consecinţele directe ale acestui fenomen, și anume faptul că tot mai multe specii de animale sunt pe cale de dispariţie. Un studiu realizat anul acesta a scos la iveală că, din 117 specii de mamifere studiate, toate au pierdut cel puţin 30% din teritoriu în ultimul secol. Unii cercetători au avertizat că ar fi vorba despre un eveniment de extincţie în masă, în care trei sferturi din toate speciile de animale ar putea să dispară în următoarele secole.

Singurul trend pozitiv observat în ultimii 25 de ani este că stratul de ozon de deasupra Antarcticii pare să se refacă, la 30 de ani după ce au fost interzise clorofluorocarburile, agenţi frigorifici care au contribuit la distrugerea stratului de ozon din atmosfera superioară. Efortul depus în 1987 de guvernele lumii pentru a semna Protocolul de la Montreal, prin care aceste substanţe au fost scoase în afara legii, este un exemplu că oamenii pot lucra împreună pentru a realiza un lucru cu impact pozitiv major asupra planetei și a locuitorilor ei. Prin prisma acestei experienţe optimiste și încurajaţi de multiplele scrisori primite de la oameni de rând promiţând să facă ce ţine de viaţa lor personală și profesională pentru a contribui, autorii scrisorii au încheiat într-o notă pozitivă, punându-și până la urmă speranţele în public, care poate crea presiunea necesară schimbărilor majore pe care trebuie să le facem.

DISTRIBUIE:
Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 5 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.