Este cea mai importantă decizie economică luată recent în sânul Bisericii Catolice. Mai multe bănci, universităţi și alte instituţii catolice din toată lumea au anunţat planul de ziua Sfântului Francisc de Assisi, creditat de papa Francisc în Enciclica sa asupra mediului înconjurător, publicată în 2015.

Francisc de Assisi a rămas cunoscut în istorie drept un adept al umilinţei și sărăciei, un iubitor de oameni și de natură, în slujba cărora și-a dedicat viaţa. În Laudato si (Slavă Ţie), papa scrie despre necesitatea unei radicale schimbări sociale, economice și culturale în vederea salvării planetei. „Am abuzat iresponsabil de bunurile cu care Dumnezeu a înzestrat planeta. Am ajuns să ne vedem pe noi înşine ca stăpânii ei, îndreptăţiţi să o vandalizăm după bunul plac”, este doar una dintre declaraţiile incisive ale suveranului pontif.

Încălzirea globală, care pune în pericol planeta, este „una dintre principalele provocări actuale ale omenirii”, iar aceasta din cauza modului în care sunt administraţi banii, mai spune papa. Prin urmare, instituţii catolice – precum principala bancă a Bisericii Catolice din Germania, Caritas, Conferinţa Episcopală din Belgia și Universitatea Newman din Marea Britanie, Oikocredit, unul dintre cei mai mari microfinanţatori din lume, doar ca să enumerăm câteva – vor renunţa la investiţiile în combustibili fosili, alăturându-se altor nouă instituţii catolice care au luat măsuri similare din luna mai. „Renunţarea la investiţiile în combustibili fosili se bazează atât pe credinţa în mandatul creștinilor de a proteja mediul, cât și pe o alegere înţeleaptă din punct de vedere economic, de a ne pregăti pentru o economie care nu mai e dependentă de carbon”, au declarat reprezentanţii Global Catholic Climate Movement, o reţea de organizaţii, clerici și credincioși catolici care depun eforturi pentru a îndeplini enciclica papală.

În Assisi, orașul unde s-a născut Sfântul Francisc, atât instituţiile catolice, cât și întreaga municipalitate lucrează spre acest scop comun. „Mulţi oameni spun despre Assisi că este orașul de pe munte, de unde toată lumea poate să vadă deciziile politice și de mediu pe care le luăm”, a explicat primarul orașului, Stefania Proietti. Orașul investește în energie verde, precum autovehicule electrice și panouri solare. Chiar și bazilica și sicriul Sfântului Francisc sunt iluminate cu sisteme LED, instalate din 2015, care consumă cu 75% mai puţină energie în mai puţin de un an de zile. „Atunci când investim în combustibili fosili, ne îndepărtăm foarte mult de dreptatea socială. În schimb, când acordăm atenţie mediului înconjurător, de fapt dăm atenţie celor mai săraci, care sunt primele victime ale schimbării climatice”, a mai spus Proietti.

În timp ce toate cele 40 de instituţii au declarat că se vor ţine departe de investiţii în combustibili fosili pe viitor, dar și că își vor vinde acţiunile pe care le deţin în această industrie, în SUA, unde guvernul protejează această industrie și unde cele mai mari instituţii catolice au investit milioane de dolari în companii producătoare de combustibili fosili, lucrurile sunt mult diferite. Multe dintre aceste portofolii de investiţii sunt menite să aloce bani diverselor proiecte și misiuni ale Bisericii, cât și să plătească salariile clericilor, scrie The Guardian.

„Cel mai probabil Statele Unite nu vor fi pioniere la acest capitol”, a recunoscut sincer Yossi Cadan, reprezentant al platformei 350.org, organizaţie nonprofit internaţională fondată în SUA cu scopul de a conștientiza publicul și companiile americane cu privire la efectele încălzirii climatice cauzate de om. După ce papa și-a făcut clară viziunea, lupta se dă între forţele conservatoare și cele progresiste din cadrul Vaticanului și a Bisericii Catolice globale, iar Biserica Catolică americană este una mai degrabă conservatoare, condusă de episcopi numiţi înainte de venirea lui Francisc, mai explică Cadan.

Doar în anul anterior publicării enciclicei, mai multe dieceze au raportat venituri de sute de milioane de dolari din acţiuni cumpărate din industrie, unele dintre ele fiind conectate la fonduri de investiţii mutuale. Frank Coleman, care este managerul Christian Brothers Investment Services, un consultant de investiţii responsabile pentru instituţiile catolice, care se mândrește cu faptul că ajută aceste instituţii să aibă veniturile necesare și totodată să respecte învăţăturile morale ale Bisericii, a declarat că enciclica papală este mai degrabă adresată oamenilor, care să înţeleagă urgenţa situaţiei, decât episcopilor, și că retragerea investiţiilor făcute în industrie nu trebuie să fie neapărat „soluţia finală”.

Arhiedieceza din Chicago, a treia cea mai mare ca număr de enoriași din SUA, a fost una dintre puţinele care, după publicarea enciclicei, a declarat că își va reevalua portofoliul de investiţii, în valoare de 1,65 miliarde de dolari, din care sub 8% provin din investiţiile în combustibili fosili. „Începem să evaluăm implicaţiile enciclicei în diverse arii, de la investiţii la ce materiale de construcţii folosim și cum consumăm energia”, a declarat un reprezentant al ardiecezei. Întâmplător sau nu, conducerea bisericii este una dintre puţinele numiri importante pe care le-a făcut papa în America.

Discrepanţa dintre leadershipul Bisericii Catolice de la Vatican și cel al Bisericii Catolice americane este tot mai evidentă. O importantă publicaţie iezuită, revizuită de secretarul de stat al Vaticanului, a publicat recent un articol de opinie care deplângea alinierea Bisericii Catolice americane la evanghelicii de dreapta și la politicile favorizate de ei, în contrast cu îndemnurile și poziţiile publice ale papei.

Majoritatea protestanţilor evanghelici albi sunt susţinători ai președintelui Trump, chiar și în ce privește atitudinea de negare a efectelor climatice. Alături de China, America este cel mai mare poluator mondial. Spre deosebire de China însă, America nu face efoturi de reducere a emisiilor de gaze și de protejare a industriei care le produce. După instalarea la Casa Albă, președintele Donald Trump, faimos pentru declaraţia conform căreia încălzirea globală este o farsă pusă la cale de chinezi, a scos SUA din Acordul climatic de la Paris. Prin acest acord, 195 de ţări s-au angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră. SUA își luase angajamentul de a-și reduce emisiile cu 26-28% sub nivelul din 2005, până în 2025. Președintele Trump a considerat că acest termen autoimpus nu este echitabil pentru americani din punctul de vedere al impactului economic. Prin această retragere, cele 3 miliarde de dolari promise pentru fondul ONU de ajutorare a ţărilor sărace afectate de schimbările climei nu vor mai fi acordate. Totodată, Trump a schimbat mai multe politici naţionale de protecţie a mediului, în direcţia revitalizării industriei cărbunelui și a accesului la tot mai multe operaţiuni de minare și extragere pe terenuri publice, dintre care unele declarate monumente naţionale.

Evanghelicii nu duc lipsă de instituţii și de lideri care să creadă și să promoveze consensul știinţific asupra încălzirii climei, și anume că este cauzată de om, cât și obligaţia morală a creștinilor de a face ceva în privinţa aceasta. Însă unele sondaje indică mai degrabă rezistenţa lor la schimbare. Un studiu Pew care compară catolicii cu evanghelicii și cu neafiliaţii arată că, dintre toţi, evanghelicii albi, adică baza electorală a președintelui Trump, sunt cei care neagă cel mai vehement ideea că oamenii sunt responsabili pentru încălzirea climei. Tot evanghelicii albi sunt cei mai mari susţinători ai forajului după ţiţei și gaze în apele americane, ai fracturării hidraulice și ai constuirii de noi centrale nucleare. „Conservatorismul teologic, scepticismul știinţific, afilierea politică și influenţele socioculturale s-au potenţat una pe alta pentru a introduce scepticismul climatic în mentalitatea de trib a evanghelicilor, creând o barieră formidabilă la eforturile de educare”, explică o lucrare de cercetare publicată recent.

Nu este însă o barieră imposibil de trecut, arată totodată studiul. Un chestionar care viza mai multe poziţii cheie pentru această dezbatere a fost aplicat studenţilor unui colegiu evanghelic, înainte și după o prezentare susţinută de Katharine Hayhoe, cercetătoare, directoare la Climate Science Center, profesoară de știinţe politice la Universitatea Exas Tech, creștină evanghelică și una dintre cele mai influente 100 de persoane în topul TIME din 2014. Diferenţele au fost uimitoare. Acceptarea faptului că încălzirea climatică e reală a crescut cu 48%, iar că e cauzată de om a crescut cu 39%. Conștientizarea faptului că există un consens știinţific în acest sens a crescut cu 27%, 52% dintre studenţi s-au declarat mai îngrijoraţi de acest subiect decât înainte de prezentare, iar 55% au spus că rezolvarea acestei probleme este urgentă, citează The Guardian.

Și, atunci, care este cheia succesului? Cercetătorii au identificat mai multe elemente în eficacitatea lui Hayhoe. În primul rând, astfel de abordări au mai mult succesc când sunt livrate în persoană. În al doilea rând, informaţiile factuale contează mai mult când provin de la o sursă de încredere, cum este Hayhoe în cadrul comunităţii evanghelice. În al treilea rând, contează foarte mult lucrurile pe care le au în comun, fie că e vorba de credinţe religioase, anumite valori sociale sau înclinaţii politice. Hayhoe a prezentat informaţiile despre climă prin lentila tradiţiei evanghelice. Prezentarea ei a inclus o diferenţiere între știinţă și credinţă și un capitol despre etica cu bază teologică. În final, ideea ar fi ca și alţi oameni de știinţă, în loc să se plângă de ignoranţa celor consideraţi „irecuperabili”, să urmeze acest exemplu și să identifice grupuri sceptice cu care au ceva în comun și în baza căruia să fie priviţi ca o sursă de informaţii de încredere. Cel puţin, această abordare și-a dovedit eficacitatea.