Un pui de balenă a murit din cauza pungilor de plastic

109

Un pui de balenă a murit, în pofida eforturilor autorităţilor de mediu de a-l salva, după ce a înghiţit 80 de pungi de plastic.

Balena-pilot de sex masculin a fost găsită încă în viaţă într-un canal din sudul Thailandei, în apropierea graniţei cu Malaysia, în urmă cu aproximativ o săptămână. Oamenii au folosit geamanduri pentru a menţine balena în apă, după ce a fost capturată luni, şi au ferit-o de soare cu o umbrelă. În timpul tentativei de salvare, balena a vomitat cinci pungi. În ciuda eforturilor echipei de medici veterinari, în final balena a murit vineri după-amiază.

Se pare că pungile de plastic, cu o greutate de aproximativ 8 kilograme, au făcut imposibilă hrănirea mamiferului, potrivit lui Thon Thamrongnawasawat, biolog marin și conferenţiar la Universitatea Kasetsart. „Dacă ai 80 de pungi de plastic în stomac, mori”, a rezumat Thamrongnawasawat cazul puiului de balenă.

Jatuporn Buruspat, directorul Departamentului de Resurse Marine şi de Coastă din Malaysia, a declarat că probabil balena a ingerat pungile de plastic care pluteau crezând că erau mâncare. Acesta și-a exprimat de asemenea intenţia de a spori gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la problema poluării apelor cu plastice, odată cu Ziua Mondială a Oceanelor, de pe 8 iunie.

Thailanda este unul dintre cei mai mari utilizatori de pungi de plastic din lume. Biologul a declarat că cel puţin 300 de animale marine, inclusiv balene-pilot, broaște ţestoase marine și delfini, au murit în fiecare an în apele thailandeze după ce au ingerat material plastic.

Plasticul sufocă oceanele

Resturile de plastic cauzează decesul a cel puţin 1 milion de păsări marine și a 100.000 de mamifere marine în fiecare an. De asemenea, fragmentele mici de plastic pot fi consumate de pești mai mici, care ajung apoi în alimentaţia umană. Cercetătorii au avertizat că, dacă nu se vor lua măsuri, până în 2050 vor exista mai multe deșeuri de plastic în mare decât pești.

Pungile din plastic constituie cea mai mare sursă de gunoi de plastic din apele oceanice. La nivel global, 8 milioane de tone de sticle de plastic, ambalaje și alte deșeuri sunt aruncate în ocean în fiecare an, afectând până la distrugere viaţa marină, arătau în decembrie datele Programului ONU pentru Mediu.

În Oceanul Pacific, chiar și la adâncimea de peste 6.000 de metri, s-au descoperit 3.000 de obiecte din plastic. Cercetătorii au găsit o pungă de plastic și la o adâncime de 10.898 de metri în Groapa Marianelor, din Oceanul Pacific, cunoscută ca fiind cel mai adânc punct de pe suprafaţa Pământului.

Tot în Oceanul Pacific, așa-numita „insulă de plastic” este o suprafaţă enormă de gunoi care plutește și se întinde pe o suprafaţă de 1,6 milioane de kilometri pătraţi, adică de două ori suprafaţa Franţei, și are o greutate de 79.000 de tone, conform unui nou studiu publicat în revista Nature. Acest conglomerat de reziduuri are în componenţă aproape exclusiv plastic și crește în mod exponenţial. O cantitate de gunoi estimată la 1,8 tone, formată din particule de microplastic de 0,5 cm de plastic, ţine compact muntele de reziduuri, se arată în studiul desfășurat pe o durată de aproximativ 2 ani.

Materialul plastic este prezent în aproape toate domeniile de activitate. Mai mult de un milion de sticle de plastic sunt cumpărate în întreaga lume la fiecare minut. Aceasta înseamnă peste 16.000 de sticle în fiecare secundă. Cele mai multe dintre aceste sticle sunt PET-uri, care se regăsesc în oceane și a căror biodegradare poate dura până la 400 de ani.

Posibile soluţii

Organizaţia Ocean Cleanup și-a luat angajamentul de a curăţa jumătate din „insula de plastic” în decursul a cinci ani, dar și de a curăţa cei cinci curenţi oceanici până în anul 2040. În scopul acesta, oamenii de știinţă au dezvoltat un sistem de bariere plutitoare mari, cu ecrane subacvatice, care captează și concentrează materialele plastice într-o zonă adecvată pentru a fi scoase din ocean. Un prototip care va fi lansat în San Francisco în vara aceasta va putea colecta 5 tone de deșeuri pe lună și va fi urmat de zeci de alte sisteme a câte 2 km lungime. Totuși sistemul nu va putea capta particulele de plastic cu o dimensiune mai mică de 10 mm.

De asemenea, cercetători din Marea Britanie și din Statele Unite au publicat o nouă cercetare în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, în care au arătat cum au dezvoltat o enzimă mutant care distruge sticlele de plastic. Reacţia enzimei este atât de rapidă și de eficace încât e nevoie doar de câteva zile pentru ca aceasta să înceapă să distrugă plasticul, comparativ cu procesul lent în care plasticul poate fi decompus în mod natural în oceane.

Reprezentantul Greenpeace, Louise Edge, a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri urgente de a schimba sistemele de reciclare și de consum pe o scară mult mai largă. „Avem nevoie de schimbări de sistem pentru a reduce volumul de ambalaje plastice și a ne asigura că sticlele de băuturi din plastic sunt colectate și separate eficient”, a declarat Edge. „O enzimă singură nu poate să cureţe cantităţile imense de plastic și nu poate controla răspândirea poluării cu materiale plastice cu care ne confruntăm”, a concluzionat aceasta.

În problema eradicării poluării cu plastic se implică tot mai multe companii importante, precum Coca Cola, care utilizează în proporţie ridicată PET-uri pentru băuturile sale. Compania a promis să înceapă procesul de reciclare a sticlelor sale, atingând un procent de 50% până în 2020. Actualmente, Coca Cola produce peste 100 de miliarde de sticle de plastic pe an.

Problema poluării cu plastic și-a făcut loc și pe agenda cercurilor diplomatice. Forurile legislative din mai multe ţări, cum ar fi SUA, India, Maroc, Tasmania, Etiopia, Franţa, au preluat controlul asupra problemei, mergând de la interzicerea folosirii anumitor produse din plastic, în mod special pungi și sticle, până la interzicerea completă a plasticului sau a anumitor derivaţi ai săi, a menţionat Green Peace România.

Comisia Europeană a propus, pe 28 mai, interzicerea produselor din plastic de unică folosinţă.

Iniţiatorii proiectului vor ca, până în 2025, aproape toate sticlele de plastic să fie colectate pentru reciclare, iar producătorii să contribuie la acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor.

Și în România se adoptă măsuri privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor ce provin din ambalaje. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pungile de plastic vor fi interzise definitiv în comerţul din România. Potrivit proiectului, adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la începutul anului, „se interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. De asemenea, se interzice, începând cu data de 1 ianuarie 2019, comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner”, notează Digi24.