Comisia Europeană propune interzicerea materialelor de unică folosinţă

116

Cu scopul de a reduce cantitatea de deșeuri și de a contribui la protejarea vieţii marine, Comisia Europeană a propus, pe 28 mai, interzicerea produselor din plastic de unică folosinţă. Pentru a intra în vigoare, proiectul va trebui aprobat de toate cele 28 de state membre şi de Parlamentul European.

Propunerile vizează interzicerea obiectelor de plastic și înlocuirea lor cu unele ecologice. Iniţiatorii proiectului vor ca, până în 2025, aproape toate sticlele de plastic să fie colectate pentru reciclare, iar producătorii să contribuie la acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor.

„Deșeurile de plastic sunt, fără îndoială, o problemă majoră, iar europenii trebuie să acţioneze împreună pentru a gestiona această problemă”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Cercetătorii avertizează că rezultatele ultimelor măsurători sunt alarmante. O suprafaţă enormă de gunoi, care are în componenţă aproape exclusiv plastic, numită de altfel „insula de plastic”, plutește în Oceanul Pacific. Insula de plastic, care e formată în principal din plase de pescuit, sticle, farfurii, geamanduri, funii și chiar și capace de toaletă, este de până la 16 ori mai mare decât estimările anterioare și continuă să crească. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 1,6 milioane de kilometri pătraţi, adică de două ori suprafaţa Franţei, și are o greutate de 79.000 de tone, conform unui nou studiu publicat în revista Nature.

Plasticul s-a dovedit a fi un produs durabil și versatil, dar a devenit de asemenea și o marcă a poluării mediului înconjurător. Aproximativ 8 milioane de tone de plastic se revarsă în ocean în fiecare an și ajung apoi pe plaje sau se deplasează în mare, iar procesul de descompunere durează sute de ani.

Măsuri practice

Pe fondul propunerii Comisiei Europene, ministrul german de mediu, Svenja Schulze, consideră că reciclarea nu este suficientă, iar eforturile de reciclare trebuie îmbunătăţite.

„Sugerăm statelor membre să plătească o anumită sumă la bugetul Uniunii Europene pentru fiecare kilogram de plastic care nu este reciclat”, a declarat comisarul European Günther Oettinger. În prezent, planul este de a se taxa cu 0,80 EUR (1 dolar) fiecare kilogram de deșeuri din plastic.

Actualmente, industria germană de gestionare a deșeurilor este în plină expansiune. În 2016, sectorul a generat venituri de aproximativ 2 miliarde de euro, estimează Biroul Federal de Statistică al Germaniei. Sute de mii de germani lucrează pentru companii care colectează, reciclează și elimină gunoi. Astfel, 70% din deșeurile din Germania sunt colectate, sortate și reciclate.

Deși, începând cu 1 ianuarie 2019, o nouă lege de ambalare a produselor intră în vigoare în Germania, cu scopul asigurării unei reciclări mai eficiente a ambalajelor, faptul acesta nu este suficient. „Mai presus de toate, trebuie să schimbăm mentalitatea oamenilor, astfel încât aruncarea deșeurilor să nu mai constituie o normalitate. Deșeurile trebuie reciclate”, a subliniat Schulze.

Și în România au fost adoptate măsuri privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor ce provin din ambalaje. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pungile de plastic vor fi interzise definitiv în comerţul din România. Potrivit proiectului, adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la începutul anului, „se interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. De asemenea, se interzice, începând cu data de 1 ianuarie 2019, comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner”, notează Digi24.

De asemenea, vor fi promovate campanii de informare şi educare a publicului şi a operatorilor economici privind sistemele de returnare, colectare şi valorificare a ambalajelor şi a deşeurilor, dar şi impactul dăunător asupra mediului al consumului excesiv de pungi de transport din plastic subţire.