Ce se întâmplă într-o biserică ateistă? (VIDEO)

549

Întâlnirile de duminică dimineaţa de la Houston Oasis ar părea tipice unei biserici creștine dacă nu ar lipsi Biblia, cartea de imnuri, crucea și ferestrele cu vitralii reprezentându-L pe Iisus. În plus, nici vorbă de doctrine, dogme sau teologie în această comunitate. Ea se înscrie în alt trend: acela al „bisericilor pentru atei".

Întâlnirile de duminică dimineaţa de la Houston Oasis ar părea tipice unei biserici creștine dacă nu ar lipsi Biblia, cartea de imnuri, crucea și ferestrele cu vitralii reprezentându-L pe Iisus. În plus, nici vorbă de doctrine, dogme sau teologie în această comunitate. Ea se înscrie în alt trend: acela al „bisericilor pentru atei”.

Cei aproximativ 80 de participanţi la întâlnirile săptămânale pentru necredincioși de la Houston Oasis vin aici pentru unele din motivele care îi determină și pe creștini să se întâlnească duminică dimineaţa – sentimentul de apartenenţă la o comunitate și un mesaj înălţător, care să-i ajute să facă faţă provocărilor din săptămâna următoare, scrie Religion News.

„Doar pentru că nu crezi în Dumnezeu, nu înseamnă că nu simţi nevoia să aparţii unei comunităţi”, afirmă Mike Aus, un fost pastor luteran care e în prezent ateu și, totodată, unul dintre membrii fondatori ai Houston Oasis. „Suntem deschiși către orice mesaj, atâta vreme cât nu implică afirmaţii dogmatice”, a adăugat el.

Deși locul de întâlnire e o sală de conferinţe din cadrul unei clădiri de birouri, structura întâlnirii e izbitor de similară cu cea a unui serviciu divin creștin. Vorbitorul prezintă un mesaj inspiraţional, membrii cântă melodii care îndeamnă la reflecţie asupra unor valori, iar la sfârșit se strânge o colectă într-un coș care e trecut din mână în mână.

La vedere se află și un afiș care ar putea fi considerat „crezul” Houston Oasis. Începe cu „noi considerăm că” (nu „noi credem că”):

„Oamenii sunt mai importanţi decât convingerile.

Numai oamenii pot rezolva problemele umane.

Realitatea e cunoscută prin raţiune, nu prin revelaţie.

Semnificaţia izvorăște din ceea ce are un impact pozitiv.

Etichetele n-au nicio valoare.

Toţi oamenii trebuie acceptaţi așa cum sunt, atâta vreme cât și ei sunt dispuși să accepte, în schimb.”

După întâlnire, participanţii se adună la o cafea într-unul din colţurile sălii, înainte de a merge să ia masa împreună la restaurant. Acolo discută planuri privind un fel de tabără biblică de vacanţă (bineînţeles, fără Biblie) și despre o acţiune de donare de sânge.

Aus insistă că aceasta nu e o „biserică ateistă”, ci o comunitate care caută să hrănească valorile umane care unesc oamenii. „Homo Sapiens e o specie tribală: simte nevoia de o comunitate. […] Unele din elementele vieţii de biserică servesc nevoile umane, cum ar fi nevoia de a fi împreună. Noi putem oferi acest lucru într-o manieră seculară”, afirmă el.

Bisericile ateiste – un trend în expansiune

Houston Oasis face parte dintr-o tendinţă în continuă creștere. Ateii organizează de multă vreme evenimente care să îmbine mesaje semnificative și muzică, dar, în ultimul an, mai multe grupări de necredincioși au iniţiat evenimente organizate duminica dimineaţă, după tiparul serviciului religios standard.

Cel mai mare eveniment de acest tip are loc în Marea Britanie, la London’s Sunday Assembly, unde numărul participanţilor – care se întâlnesc din luna ianuarie în clădirea unei foste biserici – este atât de mare, încât multe persoane care au dorit să participe au fost refuzate din lipsă de spaţiu. Cei aproximativ 300 de participanţi se întâlnesc pentru a asculta mesaje inspiraţionale sau prezentări știinţifice și pentru a cânta ridicaţi în picioare hituri precum „Don’t Stop Me Now” de la Queen, „Superstition” a lui Stevie Wonder sau „Ain’t Got No”, a Ninei Simone.

Există planuri privind înfiinţarea unor Adunări de Duminică în New York și Melbourne, Australia. Biserica Seculară „Calgary” se întrunește în orașul cu același nume din Canada, iar multe comunităţi umaniste, în colaborare cu mari universităţi americane, organizează în mod regulat servicii de duminică dimineaţa.

Ce gândesc creștinii despre acest fenomen

Reacţiile creștinilor la acest fenomen nu au întârziat să apară, variind de la salutarea lui ca o oportunitate până la condamnarea lui ca o manifestare satanică. Într-un articol intitulat „Biserica – model pentru atei”, de pe site-ul DelightInTruth, care face referire la „Adunarea Duminicală” din Londra, citim: „Necredincioșii îi copiază pe credincioși. Ar putea fi un lucru bun. […] Misiunea noastră este accea de a le arăta necredincioșilor că până și ateii simt un dor după acel Ceva, pentru Dumnezeul necunoscut din Faptele Apostolilor 17, simt nevoia de a se aduna cu un scop. În lumina Scripturii, știm că acel scop este de a se închina Singurului și Adevăratului Dumnezeu.”

Pe de altă parte, Matt Slick, președinte și fondator al organizaţiei Christian Apologetics and Research Ministry, care studiază fenomenul ateist și ţine numeroase conferinţe despre el, afirmă că această mișcare este periculoasă. „Diavolul lucrează prin ei pentru a înlocui biserica creștină cu biserica Diavolului. Ateismul reprezintă negarea supremă a lui Dumnezeu”, spune Slick, citat de Christian Post.

„Această mișcare e o manifestare a dușmanului Evangheliei care încearcă să înlocuiască creștinismul, să-l corupă și să-l slăbească. […] Dacă se unesc, vor face un front comun puternic împotriva creștinismului. Aceasta e îngrijorarea mea. [Fenomenul acesta] are potenţialul de a face mult rău Bisericii”, a adăugat el.

Nu în ultimul rând, David Robertson, pastorul unei biserici din Scoţia, vede în bisericile ateiste o copie fără substanţă a bisericii creștine, care ar putea, însă, servi drept model pentru aceasta din urmă din perspectiva deschiderii la dialog. „O biserică ateistă e un oximoron pentru mine, pentru că o biserică e centrată în jurul persoanei lui Iisus Christos și a credinţei în El”, afirmă Robertson.

El consideră că acest tip de „biserică” nu va funcţiona, pentru că n-are baza necesară. „Cred că ce se va întâmpla cu biserica ateistă e că va fi o întrunire a unor persoane ce împărtășesc un sistem comun de valori și, probabil, un background comun, […] care va mima ceea ce chiar oferă Biserica Creștină”, spune el.

Robertson adaugă: „Eu chiar cred că ce se întâmplă aici e că ei se uită la biserică și spun: «Uau! Aveţi ceva ce am vrea să avem și noi!» Dar eu le-aș spune: «Ceea ce voi luaţi e doar coaja, dar rataţi esenţa, conţinutul, miezul lucrurilor!»“

În concluzie, pastorul spune: „Nu cred că avem nevoie de biserici ateiste. Avem nevoie de biserici […] care să fie mai centrate pe Christos și cu mai multă credinţă în Biblie”. În același timp, atrage Robertson atenţia, Biserica creștină are nevoie să creeze un cadru mai propice pentru dialog, fără însă a face compromisuri privind principiile biblice, astfel încât persoanele cu puncte de vedere divergente să se poată întâlni și să discute în mod deschis, fără să se mai simtă astfel excluse din comunităţile creștine tradiţionale și atrase către fenomene de tipul bisericilor ateiste.