Președintele Donald Trump muncește din greu pentru împlinirea promisiunilor făcute în campania electorală. A scos SUA din Acordul de Mediu de la Paris, a pornit un război comercial atât cu China și cu Mexicul, cât și cu aliaţii săi Canada și UE, dar și pe plan intern face multe progrese. Brutalitatea politicilor imigraţioniste pe care le-a adoptat este o astfel de reușită, dar asta nu înseamnă că este și un lucru bun sau moral, avertizează organizaţii internaţionale.

Măsurile pe care administraţia Trump le implementează pentru descurajarea imigranţilor sunt dintre cele mai diverse. Poate că cea care a primit cel mai mult spaţiu mediatic este construirea unui zid la graniţa cu Mexicul, însă acum discuţia se mută tot mai mult spre efectele devastatoare ale unor măsuri care deja au intrat în vigoare.

Deportări abuzive

Pe de o parte, se vorbește tot mai mult despre deportări. Președintele Trump a hotărât recent să nu extindă permisele de muncă pentru un număr de aproximativ 840 de liberieni care trăiesc și lucrează în Statele Unite de cel puţin 16 ani. Din alte grupuri ale căror permise temporare de muncă stau să expire și în dreptul cărora administraţia Trump deja a hotărât să nu mai prelungească permisele fac parte 1.040 de persoane din Sudan, 2.550 din Nicaragua, 46.000 din Haiti și 195.000 de persoane din El Salvador, adică aproximativ 76% din imigranţii înregistraţi, conform Centrului de Cercetare Pew.

Președinţii anteriori au extins aceste permise din motive umanitare, însă Trump a permis deocamdată extinderea doar pentru imigranţii veniţi din Siria și din Sudanul de Sud. Această atitudine face parte din politica de „zero toleranţă” instaurată de administraţia Trump faţă de imigranţi. Astfel că, de la preluarea președinţiei sale, numărul imigranţilor nu reţinuţi la trecerea graniţei, ci după ani de zile de trai pe pământ american a crescut cu 42%, iar cazurile de arest în rândul imigranţilor fără cazier s-a triplat, conform datelor guvernului american.

Într-un raport de 110 pagini, organizaţia Human Rights Watch a documentat 43 de cazuri în care imigranţi care trăiesc de mulţi ani în SUA, unde și-au format și legături familiale puternice, au fost deportaţi „prin proceduri care nu ţin cont de drepturile fundamentale ale imigranţilor și aproape niciodată nu iau în considerare familiile lor și istoricul timpului petrecut în SUA”.

„Să fii imigrant nu este un delict. Doar cerem permise ca să putem munci”, scrie pe pancarta unui protestatar împotriva politicilor imigraţioniste, în Wisconsin, SUA.

Deși politicile pentru deportare au o istorie veche în Statele Unite, ceea ce înseamnă că mulţi oameni care locuiau deja de ani de zile în SUA au fost deportaţi chiar în timpul administraţiei Obama, fostul președinte a implementat în al doilea mandat politici care au mutat atenţia deportărilor de la cei care locuiau în SUA la cei care treceau ilegal graniţa și la cei cu cazier. În același timp, Obama a iniţiat DACA, un program care îi ferea temporar de la deportare pe cei aduși în SUA ilegal ca minori. Prin urmare, arestările și deportările imigranţilor care se aflau de mult timp în State au scăzut în ultimii ani ai administraţiei Obama. Donald Trump a desfiinţat însă DACA, expunându-i pe imigranţii care au crescut în SUA la pericolul deportării, explică raportul Human Rights Watch.

Legile americane ar trebui să ofere o audiere corectă și individuală fiecărei persoane care riscă deportarea, în care legăturile acelei persoane în comunităţile americane să fie evaluate în comparaţie cu interesul guvernului de a deporta acea persoană. Orice sistem corect de deportare ar trebui să plece de la asta, sunt de părere experţii în drepturile omului.

Copii despărţiţi de părinţi

Pe de altă parte, oficiali din cadrul ONU s-au declarat „profund îngrijoraţi” de politica adoptată de președinte și au cerut stoparea imediată a practicii controversate de despărţire a minorilor de însoţitorii cu care trec ilegal graniţa, adică în cele mai multe cazuri de părinţii lor. Procurorul general al SUA, Jeff Sessions, a anunţat de luna trecută că Departamentul de Justiţie va spori dramatic urmărirea penală a familiilor care traversează ilegal frontiera Statelor Unite, chiar dacă copiii vor fi separaţi de părinţi pe timpul procesului. „Dacă introduci ilegal un copil în ţară, te vom urmări penal, iar copilul îţi va fi luat, așa cum cere legea. Dacă nu îţi convine, atunci nu încerca să introduci copilul ilegal în ţară”, a declarat Sessions în cadrul unei conferinţe de presă.

În primăvara acestui an, administraţia Trump a ordonat ca orice persoană prinsă ilegal la graniţă să fie urmărită penal, ceea ce înseamnă să stea în detenţie cel puţin până la proces și în timpul procesului. Cum minorii nu vor acompania adulţii în detenţie, aceștia sunt mutaţi în tabere de refugiaţi, practic. Povești de groază au inundat presa americană. Avocata pentru drepturile omului Natalia Cornelio a dat detalii pentru CNN despre unul dintre cazurile de care se ocupă, în care o tânără mamă care se află acum în centrul de detenţie pentru imigranţi așteptând să îi înceapă procesul a fost despărţită de fiica ei în timp ce o alăpta, după care a fost rapid încătușată pentru că a încercat să protesteze.

Numărul minorilor care sunt plasaţi în cele 100 de centre de pe teritoriul ţării în urma despărţirilor de la graniţă a crescut la 11.432, o creștere de 20% de la implementarea noilor politici. Din cauza suprapopulării, guvernul a permis centrelor să găzduiască mai mulţi copii decât permite capacitatea maximă, deteriorând astfel condiţiile de trai, și așa precare, după cum apreciază presa americană, care le descrie drept centre de detenţie în care copiii au voie să iasă în aer liber doar două ore pe zi.

„Nu mai despărţiţi familiile”, scrie pe pancarta unui protestatar împotriva politicilor imigraţioniste, în Wisconsin, SUA.

În aceste condiţii, SUA se pregătește să redeschidă tabăra de imigranţi din deșertul El Paso, în apropiere de graniţa cu Mexicul, care ultima dată a fost folosită în 2016 pentru a găzdui familii întregi de imigranţi în corturi cu dormitoare separate, însă a fost închisă după doar câteva luni. „Structurile semipermanente”, așa cum sunt denumite corturile de către guvern, vor avea 360 de paturi, cu posibilitatea de a le suplimenta. Reprezentantul districtului în care se află tabăra din statul texan a declarat oficial că „acesta nu este un loc care a fost construit pentru copii și nu este o locaţie care să aibă un număr adecvat de consilieri sau terapeuţi care să aibă grijă de acești copii” (în medie, un copil va petrece 50 de zile în grija autorităţilor până să fie plasat în custodie). Iar Asociaţia Americană de Psihologie a avertizat deja că separarea copiilor le ameninţă sănătatea mintală și fizică.

„Așa spune Biblia”

Această situaţie a provocat discuţii aprinse în societatea americană despre chiar valorile pe care societatea și le asumă. Cei care sprijină aceste politici susţin că legea există dintr-un motiv precis – pentru securitatea cetăţenilor – și ea trebuie respectată fără menajamente. De partea opusă sunt cei care spun că administraţia Trump și fanii săi nu înţeleg tocmai faptul că nu este vorba doar de securitate și respectarea legii, ci despre respectarea și susţinerea celor mai elementare valori umane. „Să le ordoni gardienilor înarmaţi să despartă copii de părinţii lor este împotriva valorilor americane și subminează poziţia Americii în lume”, apreciază boardul editorial al NY Times.

„Practica de separare a familiilor reprezintă o ingerinţă arbitrară și ilegală în viaţa de familie și reprezintă o încălcare gravă a drepturilor copilului. (…) Separarea de familie ca un factor de descurajare a migraţiei este contrară standardelor și principiilor drepturilor omului. (…) Detenţia nu este niciodată în interesul superior al copilului și constituie întotdeauna o încălcare a drepturilor copilului”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Ravina Shamdasani.

Democraţii americani chiar au trimis o scrisoare adresată lui Jeff Sessions și secretarului pentru securitate internă, Kirstjen Nielsen, cerând să se pună capăt acestei practici, „care este contrară valorilor americane, decenţei și umanităţii”. Replica pe care au primit-o recent de la procurorul Sessions transmite însă un mesaj foarte clar: „L-aș cita pe apostolul Pavel și porunca sa clară și înţeleaptă din Romani 13, să ascultăm de legea guvernului pentru că Dumnezeu este cel care a rânduit guvernul pentru scopurile Sale.” Secretarul pentru presă, Sarah Huckabee, i-a luat apărarea procurorului, spunând că „este foarte biblic să aplici legea”. Totuși, întrebată de un reporter indignat unde anume scrie în Biblie că este moral să desparţi copiii de părinţi, Huckabee nu a putut să dea un răspuns coerent, sau măcar creștin, ci l-a insultat pe reporter replicând: „Știu că ţie ţi-e greu și să înţelegi propoziţii scurte.”

Ideea conform căreia Dumnezeu a instaurat guvernarea Trump a fost folosită încă de la alegeri de către evanghelicii republicani pentru a scuza susţinerea loială a politicilor sale, fără a ţine cont de defectele morale ale celui care le adoptă și nici de potenţialele efecte negative ale politicilor sale în societate. Dar invocarea pasajului din Romani 13 are o istorie chiar mai veche, explică profesorul de istorie a Americii John Fea. „America s-a născut și s-a construit pe rebeliune și un fel de rezistenţă la autorităţi. De fiecare dată când s-a folosit Romani 13 în secolul XVIII și XIX – ceea ce face și Sessions azi, indicând că există o continuitate – textele biblice au fost manipulate pentru a justifica anumite agende politice”.

„Nu poţi să citești Romani 13, fără să citești Romani 12”, explică și Matthew Soerens, care conduce braţul umanitar al Asociaţiei Naţionale a Evanghelicilor. În Romani 12 îndemnurile sunt să ne iubim unii pe alţii cu o dragoste frăţească și fiecare să îl pună pe primul loc pe celălalt, să dăm cu inimă largă, să facem milostenie cu bucurie, să „ajutăm pe sfinţi când sunt în necaz”, să fim „primitori de oaspeţi” și să „plângem cu cei care plâng”.

Nu se poate nici să citim Romani 13 și să facem abstracţie de Deuteronomul 10:18-19, un pasaj citat chiar de papa Francisc, care, încă din timpul administraţiei Obama, a admonestat Congresul american pentru politicile dure împotriva imigranţilor. Biblia ne învaţă că Dumnezeu Însuși „face dreptate orfanului și văduvei, iubește pe străin și-i dă hrană și îmbrăcăminte”. Îndemul pe care îl primim este clar: „Să iubiţi pe străin, căci și voi aţi fost străini în ţara Egiptului.”

Conferinţa Episcopilor Catolici din Statele Unite a condamnat ca „imorale” politicile impuse de administraţia Trump, unul dintre episcopi sugerând că americanii catolici care le susţin își violează credinţa și nu ar trebui primiţi la euharistie. Nu este nici prima dată când dinspre Vatican vine o repudiere a catolicilor care răstălmăcesc Biblia pentru a susţine diverse politici ale guvernării Trump, făcând „blat” cu evanghelicii republicani.

Cei care doresc să citească Biblia integral vor înţelege că nu există o scară de valori în care libertatea unui guvern de a provoca suferinţă nenecesară primează în faţa nevoii de apărare a celor aflaţi în suferinţă. Dar ideea că un președinte sau guvern are vreun mandat divin de a face asta, o idee perfect aplicabilă și în cazul regimului nord-coreean sau al președintelui Duterte, este profund contrară Scripturilor și istoriei mântuirii. Iar, în ce privește familia, Biblia apără unitatea ei aproape fără drept de apel.