Papa Francisc, luat dur în colimator la Dublin

133

Papa Francisc nu a avut un sfârșit de săptămână reușit. După o primire călduţă în Irlanda, care a inclus pe alocuri și proteste la adresa sa „ca lider al celei mai mari grupări de pedofili”, în conferinţa de presă organizată la bordul avionului papal, la întoarcerea spre Vatican, papa a trebuit să răspundă acuzaţiilor fostului ambasador al Vaticanului la Washington, cum că și el ar fi contribuit la mușamalizarea abuzurilor sexuale.

Irlanda, profund catolică, este una dintre cele mai încercate comunităţi catolice. Sunt deja fapte bine știute că mii de copii au fost violaţi și molestaţi sexual, dar și abuzaţi fizic de preoţi atât în biserici, cât și în școlile catolice. De asemenea, se știe că cel puţin 100.000 de mame singure au fost separate de bebelușii lor, care au fost daţi forţat spre adopţie, de către cele șase ordine de călugăriţe care operau case pentru persoane nevoiașe și orfelinate.

Se estimează totodată că cel puţin 6.000 de bebeluși au murit în acele case. Catherine Corless, istoric irlandez, crede că a localizat locul de îngropăciune a 796 de copii de la orfelinatul Taum:  canalizarea orfelinatului. Corless, împreună cu familiile victimelor, fac presiuni pe autorităţi să dezgroape situl pentru ca toţi copiii să poată fi înmormântaţi creștinește, dar autorităţile se gândesc la o soluţie mai simplă – de a construi un monument comemorativ pe sit.

Recentul scandal al abuzului sexual din statul american Pennsylvania, unde mai bine de 1.000 de copii au fost abuzaţi de 300 de preoţi timp de 70 de ani, a pus sare pe rana nevindecată a Irlandei. Iar în ciuda promisiunilor papei că lucrurile se vor schimba, vinovaţii vor plăti, iar abuzurile vor înceta, supravieţuitorii cu greu au mai găsit putere să creadă. „Dezamăgitor, nimic nou”, a fost concluzia lui Maria Collins, una dintre supravieţuitoare. Colm O’Gorman, care a organizat un miting de solidaritate cu victimele în Dublin, a catalogat drept insultătoare remarcile papei despre faptul că împărtășește rușinea pe care o simt catolicii, din moment ce „catolicii nu au niciun motiv să le fie rușine pentru crimele Vaticanului și ale instituţiei bisericești”. Recepţia primită de papă în Dublin a contrastat puternic cu cea primită de papa Ioan Paul al II-lea în 1979, notează AP.

Corupţia a atins vârful ierarhiei Bisericii”, acuză arhiepiscopul Carlo Maria Vigano, fost ambasador al Vaticanului la Washington, într-o scrisoare deschisă publicată sâmbătă, în care îl acuză pe papa Francisc că a anulat sancţiunile împotriva arhiepiscopului emerit al Washingtonului, Theodore McCarrick, în pofida acuzaţiilor de „comportament imoral grav“ lansate la adresa acestuia. Fostul papă, Benedict al XVI-lea, impusese sancţiuni canonice în dreptul cardinalului McCarrick, la sfârşitul anului 2000, și însuși Vigano l-a informat pe Francisc cu privire la McCarrick, în 2013. Potrivit lui Vigano, papa Francisc a ignorat avertismentele şi a anulat sancţiunile predecesorului său, acceptând în cele din urmă luna trecută demisia din colegiul cardinalilor a lui Theodore McCarrick, care va rămâne închis într-o casă de rugăciune pentru a duce o viaţă de pocăinţă şi penitenţă, scrie Adevărul.

Pe acest fond, Vigano îl acuză pe papa Francisc, dar și pe alţi oficiali ai Vaticanului că participă la acţiuni de mușamalizare la nivel înalt, „o conspiraţie a tăcerii” similară cu cea din mafie. „În acest moment dramatic pentru biserica universală, trebuie să își recunoască greșelile și, în conformitate cu principiul proclamat de toleranţă zero, papa Francisc trebuie să fie primul care să dea un exemplu bun cardinalilor și episcopilor care au acoperit abuzul lui McCarrick și să își dea demisia, împreună cu ei”, cere Vigano.

Întrebat de reporteri la bordul avionului papal când a aflat pentru prima dată despre acuzaţiile la adresa lui McCarrick, papa a spus că nu va comenta scrisoarea deschisă publicată de Vigano. „Cred că documentul vorbește de la sine și aveţi destulă abilitate jurnalistică să trageţi o concluzie”, a declarat papa, spunând că are încredere că oamenii îi cunosc deja caracterul. „Poate că, după ce va trece puţin timp, voi vorbi și despre asta”, a conchis papa.