Trei facţiuni, în căutarea pontifului ideal

12

Zvonurile legate de ultra-secretul conclav de la Vatican, care va începe mâine, dar şi speculaţiile legate de favoriţii în cursa pentru ocuparea Sfântului Scaun par o sursă încă inepuizabilă de subiecte de presă. Însă la o privire mai atentă, portretul viitorului papă nu ţine cont de naţionalitate sau rasă, ci mai degrabă de câteva abilităţi şi trăsături cheie de caracter. Şi, poate mai mult decât orice, de facţiunea de care aparţin cardinalii electori.

Pontiful ideal pentru Biserica Catolică a anului 2013 trebuie să fie un bun manager, este de părere preotul catolic John Bartunek. Aceasta înseamnă că, mai presus de abilităţile de management, viitorul papă trebuie să fie capabil să îşi aleagă o echipă bună, care să constituie un nucleu puternic la Vatican.

Apoi, viitorul papă trebuie să exceleze la capitolul comunicare. Nu doar că harta demografică a bisericii impune alegerea unui cardinal care să fie fluent în limbile spaniolă şi engleză, dar acesta trebuie să aibă şi abilităţi de comunicare persuasivă, consideră preotul Robert Barron. „El ar trebui să fie un om cu viziune, o calitate de care biserica mondială are nevoie", a concluzionat Barron pentru NBC News.

În al treilea rând, viitorul papă trebuie să încurajeze, să inspire şi să susţină fiecare membru al bisericii, de aceea este necesar ca el să fie un evanghelist foarte bun. „Biserica trebuie să prezinte Evanghelia într-un mod pozitiv şi atrăgător, sugerând lumii seculare că există mai mult decât o atitudine egocentrică şi că un orizont mai larg de aspiraţii poate duce la o viaţă mai fericită", afirmă preotul John Bartunek.

O biserică într-o criză de încredere are nevoie şi de un om care să aducă cu sine un capital de încredere, afirmă Elizabeth Lev, profesor de studii catolice la Universitatatea St. Thomas. Diferitele scandaluri au subminat încrederea pe care credincioşii au o în biserică, iar misiunea viitorului papă va fi tocmai de a-i face pe catolici să îşi recâştige încrederea.

Ultima trăsătură de caracter a viitorului papă este apropierea de societatea contemporană. Viitorul pontif trebuie să înţeleagă cultură modernă şi să poată "să simtă împreună cu catolicii din întreaga lume". Barron afirmă că electorii trebuie să aleagă „un bărbat care să cunoască dinamica secularismului, care domină din ce în ce mai puternic cultura occidentală".

Cu asemenea calităţi de care trebuie să dea dovadă noul papă, dar şi cu o agendă atât de încărcată, analiştii consideră că rasa sau originea reprezintă aspecte prea mici de care să se ţină cont în procesul de selecţie. „Ar fi iresponsabil ca electorii să îşi limiteze opţiunile eliminând anumiţi cardinali din cauza naţionalităţii, rasei sau etniei acestora", a comentat George Weigel, analist NBC la Vatican şi biograf al Papei Ioan Paul al II-lea.

În afară de acest portret creionat în linii mari, votul cardinalilor va ţine cont şi de orientarea lor. Mai exact, cardinalii sunt împărţiţi în trei "gupe". Prima este Curia romană, din care fac parte cardinalii ce lucrează în aparatul administrativ al Vaticanului. Se speculează că aceşti cardinali îl vor susţine pe cardinalul brazilian Odilo Scherer, care are legături strânse cu administraţia şi care, cel mai probabil, va alege un secretar de stat italian, adică tot din sistem.

A doua "grup" este cea de reformă, la care aderă în principal cardinalii americani. Aceştia şi-ar dori zdruncinarea din temelii a Curiei, considerată principalul vinovat pentru scurgerile de informaţii (Vatileaks). Aceşti cardinali l-ar susţine pe arhiepiscopul milanez Angelo Scola.

O a treia facţiune este constituită din cei 67 de cardinali care îi datorează prezenţa în Conclav în mod direct Papei Benedict al XVI-lea. Aceştia alcătuiesc mai mult de jumătate dintre cardinalii electori şi se crede că loialitatea lor faţă de Benedict va dăuna ambiţiilor oricărui cardinal care ar urmări să accentueze diviziunile din cadrul bisericii, atât de blamate de Benedict în ultimul său mesaj public.

Judecând după declaraţiile unor cardinali ce aparţin tuturor celor trei facţiuni, indiferent de direcţia pe care o va lua votul lor, cei mai mulţi recunosc că Biserica Catolică are nevoie de modernizare. Rămâne de văzut dacă aceasta va fi făcută de cineva cu legături strânse la Vatican sau de cineva care vine din afara sistemului.