Banii Bisericii Ortodoxe rămân tabu în Grecia

237

Guvernul elen promite noi măsuri de austeritate, iar sindicaliştii greci iau cu asalt străzile Atenei. În tot acest timp, Biserica rămâne protejată de propria lipsă de transparenţă în privinţa averilor sale şi de permisivitatea selectivă a legilor, scrie Le Monde.

Potrivit publicaţiei franceze Le Monde, biserica şi mănăstirile greceşti nu vor plăti noua taxa imobiliară impusă de guvernul de la Atena, pentru a respecta angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali. Un purtător de cuvânt al Ministerului elen de Finanţe a precizat totuşi că "Biserica va fi impozitată asupra bunurilor pe care le exploatează comercial. Singurele excepţii vor fi lăcaşurile de închinare şi organismele de caritate. Rămâne de văzut în ce măsură această prevedere va stopa vociferările publice generate de avantajele financiare ale Bisericii.

"Organismele bisericii au statut de drept public ce le oferă avantaje financiare importante," susţine Isabelle Depret, de la Universitatea liberă din Bruxelles, autoare a unei analize asupra Bisericii Ortodoxe. Reprezentanţii instituţiei sunt "obligaţi să publice rezultatele financiare, dar nu o fac," explica Depret.

Polikarpos Karamuzis, profesor de sociologia religiei la Universitatea din Rhodos susţine, la rândul său, că există două motive principale pentru care banii bisericii greceşti rămân un subiect tabu. "Nu există un sistem economic pentru a detalia veniturile reale şi nimeni nu ştie întinderea acestor proprietăţi, pentru că nu există cadastru." În opinia deputatului grec independent Stefanos Manos, situaţia convine liderilor politici, care "nu vor să se pună rău cu autorităţile ortodoxe."Potrivit Le Monde, Stefanos Manos, este unul dintre puţinii oameni politici care cer separarea bisericii de stat. Doleanţa lui Manos vine în contextul în care preoţii deţin o poziţie privilegiată, de formatori de opinie. De exemplu, în decembrie 2010, Sfântul Sinod a denunţat într-un text distribuit în toate parohiile, "troica" – reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – drept "o forţă de ocupaţie străină".

În acelaşi timp, Biserica Ortodoxă este puternic înrădăcinată în identitatea Greciei, ca naţiune. Constituţia este scrisă "în numele Sfintei Treimi", preoţii binecuvântează noile guverne, şcolile publice predau catehismul ortodox, iar oamenii de toate vârstele îşi fac cruce atunci când trec prin faţa unei biserici.

După aflarea veştii că Biserica este scutită de la plata taxei imobiliare, controversa iscată a determinat Biserica să publice informaţii financiare care aduc o perspectivă nouă asupra averilor instituţiei ortodoxe. Conform datelor furnizate de Direcţia serviciilor economice, Biserica Ortodoxă elenă a plătit 2,5 milioane de euro pentru impozite funciare, în 2010.

Biserica este deţine şi o cotă de 1,5% dinacţiunile Băncii Naţionale elene şi are un reprezentant în consiliul ei de administraţie. Acesta s-a opus ferm majorării impozitelor ecleziastice, spunând că Biserica "refuză să plătească pentru greşelile altora." De la propunerea legislativă până astăzi, doar doi episcopi au declarat că ar accepta să renunţe la salariile lor de 2.200 de euro.

Activităţile caritabile ale Bisericii sunt însă şi ele notabile. În 2010, Biserica a cheltuit peste 100 de milioane de euro zilnic între 10.000 şi 12.000 de mese gratuite, doar în Atena.

(Foto: Le Monde)