Canonizarea-record a 800 de sfinţi: un eșec diplomatic

68

Papa Francisc a canonizat duminică primii sfinţi ai pontificatului său: 813 italieni, victime ale Imperiului Otoman în bătălia de la Otranto, din anul 1480. Victimele au fost decapitate în orașul cu același nume din sud-estul Italiei, după ce au refuzat să se convertească la islam. Acţiunea papei alimentează tensiunile dintre Vatican și lumea musulmană.

 

Papa Francisc a proclamat ieri primii sfinţi ai pontificatului său, într-o ceremonie ce a avut loc la Vatican, informează BBC. Numele celor canonizaţi nu sunt cunoscute, cu excepţia unuia singur, Antonio Primaldo. Astfel, în primele două luni de pontificat, Papa Francisc a proclamat mai mulţi sfinţi decât oricare dintre predecesorii săi, în toată istoria Bisericii Catolice.

Totodată, duminică au mai fost canonizate și două călugăriţe din America Latină, care au murit în secolul XX, una din Columbia și a doua din Mexic. Francisc a accentuat în mod deosebit personalitatea Maicii Lupita din Mexic, despre care a afirmat că „exemplul ei ar trebui să-i încurajeze pe oameni să nu se lase năpădiţi de propriile probleme, idei și interese, ci să meargă și să împlinească nevoile altora de atenţie, înţelegere și ajutor".

„Maica Laura [supranumită Lupita] s-a dedicat celorlaţi, iar astăzi, cele care-i duc învăţăturile mai departe trăiesc în cele mai izolate și nevoiașe locuri. Cei săraci, abandonaţi și bolnavi, cei marginalizaţi sunt «trupul Domnului», iar Maica Lupita atingea aceste trupuri fără repulsie", a afirmat papa Francisc.

 Papa s-a rugat ca mijlocirea noii sfinte să le fie de ajutor mexicanilor în „eradicarea violenţei și insecurităţii", făcând referire la interminabilele vărsări de sânge întreţinute de clanurile de traficanţi de droguri, precizează USA Today.

Subminarea relaţiilor catolico-islamiceFrancisc a mai spus credincioșilor adunaţi în Piaţa Sf. Petru pentru celebrarea mesei că martirii reprezintă o sursă de inspiraţie, în special pentru „acei mulţi creștini care, chiar în aceste vremuri, în atât de multe locuri de pe Glob, suferă din cauza violenţelor". El s-a rugat ca ei „să primească curajul loialităţii și să răspundă răului cu bine", scrie Daily Mail.

În discursul papei nu a fost remarcată nicio aluzie anti-islamică, subliniază reporterul BBC David Willey. Cu toate acestea, în ciuda faptului că imediat după alegerea sa, papa Francisc a încurajat islamul la un dialog mai deschis, nu este încă foarte clar cum va fi primită de către musulmani canonizarea a sute de martiri, victime ale violenţelor musulmane.

Papa nu a desemnat nicio ţară în mod nominal, însă este cunoscut faptul că bisericile creștine au fost atacate în ultima perioadă în Nigeria și Irak. De asemenea, creștinii din Arabia Saudită sunt nevoiţi să se închine departe de sfera publică, din cauză că regimul ultraconservator de acolo nu permite biserici sau așezări religioase altele decât islamice.

De ce o asemenea decizie riscantă?În ultimele două luni, gesturile papei Francisc au fost în acord cu deschiderea arătată faţă de musulmani, atât prin spălarea picioarelor unui tânăr deţinut musulman în Joia Mare, cât și prin utilizarea sintagmei „fraţii și surorile musulmane" în timpul procesiunii din Vinerea Mare.

Atunci, de ce a ales papa Francisc să riște crearea unor noi tensiuni cu islamul printr-o celebrare ce ar putea fi privită drept provocatoare de către lumea musulmană? Răspunsul constă în faptul că această canonizare n-a reprezentat decizia Papei Francisc, ci a predecesorului său, papa Benedict, pe 11 februarie, în aceeași ocazie în care și-a anunţat demisia, explică NBC News.

Decizia lui Benedict a fost motivată la acel moment de creșterea persecuţiilor suferite de minorităţile creștine din Orientul Mijlociu, pe fondul Primăverii Arabe. Tot Benedict a fost cel care a stârnit mânia musulmanilor din întreaga lume în 2006, când l-a citat pe împăratul bizantin Manuel II Palaiogolos, afirmând: „Arătaţi-mi ce a adus nou Mohamed și veţi observa numai lucruri rele și inumane, precum porunca de a răspândi prin sabie credinţa predicată de el".

Din acest punct de vedere, actualul pontif emerit i-a lăsat papei Francisc o moștenire grea, acesta din urmă fiind nevoit să facă eforturi deosebite pentru a reînnoda relaţiile cu islamul.